Discutam aseară cu nihasa, copo și senhor Eftimie despre mizeria aia de tag de pe internet, cea cu 10 cărți care ți-au influențat viața și mă gândeam în sinele meu, intens, că oamenii, pardon, femeile este perpendiculare pe subiectul acesta.

Să fie clar. O carte îți poate influența viața atunci când ești o ființă nouă, maleabilă, ce absoarbe cunoștințe prin toți porii și își adaptează evoluția funcție de inputul ce îl primește pe drum.

Adică atunci când ești tânăr.
Când ești o băbăciune de 35+ e absolut jenant să vii să plângi, emoționată, pentru că Magicianul lui Fowles ți-a schimbat viața profund, până în străfundurile aproape anal de adânci ale sufletului tău. E ca și cum ai spune că Alchimistul te-a modelat în femeia puternică și de succes care ești astăzi.

Vorba cuiva, de influențat te-a modelat abecedarul. Sau cartea de matematică. Sau Cartea de Identitate, că ai primit drept de muncă în București.

Știți care sunt cărțile ce m-au influențat cel mai mult în viață?
Cărțile lui Jules Verne.
Datorită lor, sufletul meu de copil de 9-10 ani s-a deschis spre science fiction, spre libertatea totală a gândirii, spre înțelegerea unei lumi până atunci înnegurate și absconse.

Cărțile apăreau săptămânal la librăria de la Tomis de lângă mine și mă rugam cu orele de mama să îmi dea cei 15 lei sau cât costa un volum. Volum pe care îl devoram în câteva ore, ascuns printr-un colț, cu ochi febrili și suflet înălțat, rugându-mă la toți monștrii de spaghete existenți să nu mă cheme nimeni să fac ceva și să rupă vraja din jurul meu.

Da, asta a însemnat influență. Un comportament literar de o viață s-a format pe baza lecturii cărților unui singur om.

Între timp, ieri mi-am comandat de la nemira toată colecția Sven Hassel. Încă nu mă simt suficient de puternic să comand Magicianul. E prea adânc pentru mine.

Mă mai distrez cu Porta.