Fiind introvert de la natură, am o problemă cu exprimarea emoțiilor. Nu știu să mă bucur și mi-e jenă să îmi exprim tristețea vizibil, în public. Și dacă mi-a murit cineva, mă duc și plâng acasă, nu o fac la grămadă, cu toți ceilalți.

Zilele trecute am avut un motiv de foarte mare fericire și toți cei din jurul meu erau like Dar tu nu te bucuri, nu ești fericit? Ba da, sunt fericit, dar eu sunt fericit pe interiori, nu știu ce aș putea face ca să îmi manifest fericirea la suprafață, în afară de a zâmbi tâmp și a privi în gol. Din cauza asta, toți cei din jur, care nu sunt neapărat familie apropiată, au impresia că sunt un tip rece și ironic.

Și mă întrebam, voi, când aveți vreo veste de asta super fericită, cum faceți, cum vă bucurați, pe ideea că nu sunteți introvertiți? Cum vă manifestați? Întreb foarte serios, poate o să încerc să simulez…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.