Dimineata, la prima ora, se trezeste Andreea. Prima ora inseamna fix prima ora, gen 6.30.
Deschide ochii, vede ca nu misca nimic si incepe sa strige usor Mami! Mami!

Nici un raspuns… Hell yeah, pe cai, soldați! O aud cum lipaie pe parchetul gol, prin toate camerele, explorand totul. Ultuma oprire e in camara. Se aude punga cu zahar, un degetel muiat in gurita, dupa care infipt in punga, urmat de niste mniam mniam-uri pline de satisfactie.

Mai lipaie putin, dupa care se aude skateboardul. Mmmm nu e ceea ce doreste. Simt plictiseala ce o cuprinde, dupa care pa4ca ii aud ideea cum pocneste.

Vine la usa si spune in șoapta: Mami, plange Andrei! Nici o miscare, mami e rupta de oboseala. Ttati se preface ca doarme si rade pe infundate.

Aha, deci nu raspunde nimeni?
Se retrage tiptil un dormitor, o mica pauza, dupa care se aude Zbâc!, iarasi o mica pauza, pauza ce se termina brutal cu niste zbierete in registru maxim.

O lipaiala grabita, usa trantita de perete: Mami tati, treziti-va imediat, plange Andrei! Si vreau si un corn cu ciocolata. Multumesc.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.