Mă uitam la clipul acesta, filmat în Vaslui, unde un domn bine o cere de căsătorie pe ea cu ajutorul prietenilor și vuvuzelelor. Desigur, ea este complet surprinsă, îmbrăcată de sărbătoare, coafată și aranjată, cât să poată fi luată pe neașteptate așa cum trebuie și să iasă bine pe facebook.

Ca orice om cu traume în copilărie, nu prea am amintiri din perioada copilăriei mele, doar unele flashbackuri, cu momente mai fericite, dar în rest, blank total.

Totuși, din când în când, la vederea unor triggere, îmi revin memorii legate de anumite subiecte. Unul din triggere a fost filmul de mai sus, care mi-a adus pe bandă chestii din copilăria mea moldovenească.

Atunci nu înțelegeam de ce fetele pot lua palme peste față seara, la discoteca din sat, iar a doua zi să apară vesele și radioase, la biserică sau la cârciuma sătească, ținându-se de mânuță cu agresorul de ieri.

La fel, nu pricepeam de ce, atunci când vreunul voia să o facă femeie cinstită pe vreuna, se ducea cu tămbălău, orchestră de aia cu tropațâcă și trompete, la poarta la respectiva, să o ceară de la tacsu. Tată care știa că domnișoara fusese deja necinstită de o uliță de consăteni, așa că zicea bogdaproste că a găsit un fraier care să o ia drept neîncepută și scotea vinul ăla bun, vechi de 18 ani, îngropat la nașterea domnișoarei, acru de îți stătea limba plută și dă-i distracție. Femeile aveau voie să îi alimenteze și să le umple paharele.

Nu pricepeam nici când seara, prin sat, mă punea văr-miu să stau de pază lângă un pârleaz, în timp ce el și gagica de la acel moment se duceau să caute dacă nu sunt mistreți prin zonă. Trebuia să am grijă, dacă se aude vreo mișcare, să anunț.

Nu prea înțelegeam nici de ce fetele de vârsta mea voiau să rămână seara, la poartă, cu bucureșteanul și îl făceau să le pună mâinile pe piept, peste sânii tari, cu sfarcuri fragede și zburdalnice. Nu, serios, chiar nu înțelegeam, eram mic și pornache nu prea aveai de unde.

Mna, uite, acum am înțeles tot.