Lasă că trece - o opinie despre depresie



Articol scris de Cristina, care e curioasă de feedback de calitate, ca să știe dacă mai continuă să scrie sau nu.

Nu trece lună să nu și pună ștreangul de gât câte o vedetă plină de bani și de succes. Și nu pot să nu mă umplu de nervi și uimire când tot facebookul o ia razna și pune întrebarea complet genială: “oare de ce s-a sinucis? Că bani și succes avea.” Asta îmi arată mie cât de ignoranți suntem în ceea ce privește prioritățile în viață. Și cât de dornici suntem să aruncăm bani și succes pe o problemă ca să scăpăm de ea.

Pentru mine și alți fani ai terapiei, care ne luptăm cu depresia de când eram mici, e evident de ce s-au sinucis: pentru că nu mai doreau să fie vii. Ceea ce e complet diferit de “pentru că voiau să moară”. A dori să încetezi să trăiești nu are nici o legătură cu violența sau cu lașitatea și prostia. Are în schimb o mare legătură cu incapacitatea de a îți controla propriile trăiri. Iar chestia asta nu e o crimă.

Mă revoltă până la delir stupiditatea și lejeritatea cu care unii oameni aruncă opinii ca “a fost un laș, dar copiii ăia pe care i-a lăsat în urmă, vai ce prost, sinucigașii sunt cei mai oribili oameni, trebuie să fii foarte prost să te sinucizi”.

Acești oameni care își sedează fricile cu alcool, prietenii multe și diverse, vieți sociale extrapulifantastice, sală de trei ori pe săptămână, copii și ce or mai găsi ei, dar refuză să înțeleagă că reacțiile de genul de mai sus izvorăsc din frica de căutare de sine si, prin extrapolare, de înțelegere a sinelui și a celor din jur, mă sperie cel mai tare. Siguranța asta, provocată de frică neconștientizată că, “mie nu o să mi se întâmple niciodată” mă face să privesc cu amărăciune în jur și să constat că suntem praf. Am dat greș atât de tare la tot ce ține de omenie și bunătate că nici o mie de heruvimi pe cap de locuitor nu ne mai poate salva.

Depresia e cancerul spiritului. E dementorul care vine pe neașteptate, te seacă de orice bucurie și îți pune în față o oglindă stricată care te arată ție însuți în cele mai sumbre impostaze ale tale. E călăul care vine și decapitează din tine jumătatea de cap care îți arată că ești și bun, și frumos, și demn de iubire și înțelegere. E vocea critică din capul tău, preluată de la părinți sau bunici sau orice formă de autoritate ți-a dominat copilăria, care continuă să te hărțuiască până la maturitate și, dacă nu găsești o cale să o împaci și să o trimiți departe de tine, te impinge să faci lucruri nesăbuite.

La noi aici, iubirea se plătește. Suntem aceste curve care nu vrem să dăm nimic: dragoste, atentie, bunătate dacă nu ne iese ceva în schimb, dacă nu picăm noi în picioare. Mă umflă răsul când văd oameni “răi”. Nu de altceva dar dacă îi iei la bani mărunți și apeși pe butoanele potrivite, storci din ei lacrimi mai grase și mai frumoase decât din cea mai sensibilă fetișcană de liceu. Din toți. Nu e o generalizare. E un adevăr. Avem tendința asta cretină de a nu fi capabili să înțelegem că realmente oamenii sunt buni dar că și-au format mecanisme prin care fac față mediului înconjurător.

Da, dar pedofilii? Păi da, tocmai. Oamenii ăia cel mai probabil au fost abuzați în copilărie. Criminalii, pedofilii, violatorii, cei mai răi oameni de pe pământ au ajuns așa pentru că li s-a injectat în creier critică și lipsă de atenție. Pentru că au fost chinuiți și au învățat că durerea fizică și psihică nu sunt ceva chiar atât de rău. Și noi ce facem după ce îi prindem? Exact ce faci cu un pittbull după ce ți-a omorât câinele: îl bațI până îl omori. Pentru că suntem ființe superioare, evoluate și știm că violența repetată duce la iubire și mântuire.

Numai programele de reeducare din închisorile de la noi sunt martore câți oameni bolnavi psihic au intrat acolo și au ieșit cetățeni respectabili pentru că li s-a acordat o a doua șansă, terapie, reeducare, posibilitatea de a începe o nouă viață după ce au trecut prin calvar. Firește, dacă nu e evident, eram ironică.

Dar suferim și ne dăm cu curul de pământ când își pune Chester ștreangul de gât și ne spune vă pup din mers (sau din atârnare). Nu cumva să deschidem subiectul depresie, pentru că depresia e o tristețe care trece și nu ești tu destul de dârz și destoinic. Uite eu, beau două trei beri și imediat sunt ok. Mădălina Manole pe de altă parte a băut furadan cum beau eu tequila pentru că era fraieră. Și vai, câte glume pe tema asta nu am auzit. Câți dintre prietenii mei apropiați pe care îi respect și îi cred oameni ok nu au folosit măcar o dată chestia cu furadanul ca pe o glumiță bună.

Pentru că asta facem. Ne speriem atât de tare încât nu suntem în stare să stăm și să analizăm: ce anume din viața unui om poate fi atât de oribil încât să îl determine să își înfrângă instinctul de supraviețuire și, mai mult, să aleagă o cale deosebit de violentă și dureroasă să pună capăt existenței? Le-am pus întrebarea asta unor prieteni. Mi-au spus că sinucigașii sunt proști. Eu le-am spus că sinucigașii sunt nu numai extrem de puternici dar și extrem de îndurerați din moment ce instinctul de supraviețuire a capitulat. Și le-am propus să ia un cuțit să încerce să se taie la un deget. Răspunsul a fost “cum să fac așa ceva, sunt nebun?”. Nu, nu nebun trebuie să fii ci efectiv bolnav de depresie. Pentru că reacția asta de refuz e exact ceea ce ne ține în viață pe toți când trecem prin momente cumplite. E atât de fin încât îl considerăm un dat dar e și unul dintre cele mai puternice instincte alături de cel de perepetuare a speciei. Unora dintre noi acest instinct le dispare cu vremea.

Nu am nicio concluzie, scriu acest articol depresivă la rândul meu, așteptând ora de terapie și încercând să conving oamenii să lupte atât pentru ei cât și pentru cei din jur. Și să nu se mai sperie. Depresivii, tulburații, specialii, nebunii, suntem noi toți. Trebuie, dacă vrem să mai salvăm ceva, să ne salvăm pe noi înșine și înțelegându-ne pe noi să îi înțelegem și ajutăm și pe ceilalți.

60 comentarii

  1. Legat strict de feedback-ul de calitate și fără a încerca să fiu critic doar de dragul criticii: ”a îți” e ”a-ți”.

    Thumb up 10
  2. Sa-i dea cineva una (usor) peste ochi cu textul asta lui nwradu

    Thumb up 41
  3. #6

    Buna, Cristina! Sunt medic psihiatru si psihoterapeut. Am lecturat cu mare placere articolul tau si, da, consider ca ar fi bine sa mai scrii. Sunt foarte putini oameni dinafara sistemului psy care inteleg atat de bine depresia cum o intelegi tu. Te felicit! Ai scris folosind emotii si stiinta in acelasi timp. E lucru mare! Daca imi permiti, voi salva articolul tau pentru a-l recomanda pacientilor mei pentru ca eu el putin o data pe saptamana am discutia de mai sus cu vreun pacient si/sau familia lui. Succes in continuare!

    Thumb up 62
    • #7

      sunt bolnav de schizofrenie paranoidă și fac tratament injectabil o injecție la 3 luni
      este vreo injecție la 4 sau 6 luni sau alt tratament mai rar?

      Thumb up 5
    • #8

      Toni cateodata linia intre trolling si realitate la tine nu exista.

      Thumb up 15
    • #9

      Trepanație

      Thumb up 7
    • #10

      tony nu face trolling, din pacate

    • #11

      vă mulțumesc că m'ați băgat în seamă
      sper ca @elena să fie psihiatru și să'și dea o părere
      și încă ceva: TONI MONTANA NU FACE TROLING

      Thumb up 7
    • #12

      @Toni, momentan nu exista, dar inteleg ca urmeaza sa apara in viitor pe piata aceeasi injectie le care o faceti dumneavoastra, dar la 6 luni. Multumesc ca ati scris!

      @RobertD, prezumtia de nevinovatie primeaza. Pacientii cu tulburari psihiatrice nu fac trolling.

      @Maithun, veniti, va rog, alaturi de noi, in anii 2000 unde exista tratamente moderne si lasati evul mediu. Bullying-ul acesta pe care il afisati mai aduce un plus stigmei cu care ne luptam de vreo 27 de ani asa.

      Thumb up 4
    • #13

      Buna Elena! Cum as putea sa intru in contact cu tine? Am nevoie de un medic psihiatru. Multumesc

      Thumb up 1
    • #14

      Buna ziua! Dacă doriți o consultație, mă găsiți la Centrul Medical Rommed 2000.

      Thumb up 1
  4. #15

    Amintind empatic de pedofili, ți-ai tăiat singură craca de sub picioare, mulți chibiți fix de asta o să se lege. Cât privește suicidul, cred că e ok să facem glumițe, ne mai descrețim și noi frunțile.

    Thumb up 15
    • #16

      Multi sunt idioți dacă doar asta o sa retina din text. Exista și pedofili care sunt conștienți ca pornirile ce le simt nu sunt normale dar ce ajutor sa aștepți de la stat? Era pe undeva un articol interesant legat de un grup de pedofili din Germania ce se adunau și discutau metode a-și înfrâna instinctele.
      Iar depresia e un hău din care putini ies și nu lovește doar în oameni cu diverse probleme, totul poate sa-ți meargă foarte bine în viata și tot te poate lovi. Dintr-odată descoperi ca lucrurile ce iți aduceau plăcere înainte nu mai au același efect si ti se pare ca faci totul mecanic. Dar fiecare are propriile experiențe cu depresia si totul se rezuma la ce putem face fiecare pentru noi înșine.

      Thumb up 25
  5. #17

    Oamenii nu se intreba sau intreaba pe FB pentru ca sa afle sau sa inteleaga ci pentru ca sa arate ce evoluati sunt si ce probleme complicate si interesante isi pun. Bolile psihice nu pot fi definite si intelese cum ai face cu o masina cu volanul pe dreapta, e ca o masina normala dar are volan pe dreapta, dar schimbi vitezele cu stanga dar pedalele sunt ca la o masina normala.... A si mergi pe partea cealalta a drumului

    Thumb up 1
  6. #18

    să continue să scrie; nu o face rău

    on topic:

    durerea nu se poate cuantifica, oricât și oricum am încerca; nu ai unități de măsură, nici în bucăți sau kile de prostie nici în număr de lingouri aurii de înțelepciune sau virtute

    efectele durerii însă pot fi cuantificate. și pot fi benefice sau nu.

    ceea ce trebuie să înțelegem din capul locului este că depresia este o afecțiune care ține de un patologic care multora ne scapă; și este ceva ce se poate trata însă NICIODATĂ pe cont propriu ci EXCLUSIV de către un specialist

    de aici rezultă opinia strâmbă a oamenilor din anturaj care aleg să nu înțeleagă acest principiu simplu și să trateze cu dispreț ("era un om slab", "nu era puternic" etc.) sau ironic prezența depresiei

    da, și eu click conștientizat la un moment dat de început al depresiei

    și, dintre toți, singurul care a spus ce trebuie a fost tot terapeutul: "dă-ți voie să cazi!"

    doar specialistul trebuie ascultat pentru asimilarea depresiei ca proces necesar și evident insuficient de unul singur pentru a ajunge mai departe, la ascultare de sine, la împăcare cu ce ești și astfel, la progres

    cum să vezi cerul dacă nu ai de unde să te uiți în sus din moment ce nu cazi înspre depresiunile conștiinței sau subconștiinței

    "Dacă vrei să fii bun, convinge-te mai întâi că ești rău" și "Pe cei necugetați îi tămăduiește de durerea vremea, pe cei înțelepți rațiunea"

    celor care citesc postarea asta și eventualele comentarii le recomand "Manualul" lui Epictet. Antidepresiv de buzunar însă da, în tandem cu terapia la specialist.

    Thumb up 11
  7. #19

    O singura nedumerire am despre persoanele bogate care aleg sa se omoare: bai frate, daca ai decis ca traiesti o viata care nu merita traita, de ce nu o termini intr-un mare stil?

    De ce nu te duci intai sa spargi toti banii pe cocaina si curve, eventual faci asta in timp ce te plimbi prin toata lumea, ca oricum ai bani. Ai ajuns la capatul sacului, te omori si aia e. Oricum luasei decizia asta deja. Dar de ce nu spargi intai banii aia? Ce ai mai avea de pierdut? Sau poate descoperi in timpul asta ca poate sunt si lucruri pentru care merita sa mai traiesti.

    *nu iau in deradere deloc depresia, doar ca nu inteleg de ce avand atatea resurse financiare, unii sinucigasi aleg calea asta inainte sa sparga toti banii pe care i-au agonisit intr-un fel sau altul

    Thumb up 4
    • #20

      pentru ca banii aia nu reprezinta nimic si nu le mai pasa de nimic.

    • #21

      ce inseamna pentru tine "mare stil" pentru altii poate fi desuet. si de ce ai "sparge banii"? ma gindesc ca oamenii au familii care si asa ramin cu durerea ca te pierd. de ce i-ai mai duce si la faliment?
      nu am fost niciodata deprimata, din fericire, insa cred ca oamenilor deprimati le pasa de familia si prietenii lor insa aleg gestul sinuciderii pentru ca nu se mai pot suporta pe ei.

      Thumb up 20
    • #22

      Aparent nu înțelegi ce e aia depresie (nici eu nu înțeleg, dar macar încerc). Pe oamenii ăia îi doare în gulerul de la palton de orice.
      Li se fâlfâie magistral de cocaină, curve, călătorii sau orice altceva ne-ar face pe noi ăștialalți să ne udăm chiloții.

      Thumb up 8
    • Gabriel, vorbim despre niște oameni suferinzi care nu mai au motivația de a trăi și tu te întrebi sincer de ce nu le arde de vacanțe și petreceri cu cocaină și curve. Îți spun eu de ce nu îi înțelegi, fiindcă nu ai încercat să gândești.

      Bagă niște căutari pe Google, să vezi ce efecte poate avea depresia, atât psihice, cât și fizice (da, fizice). Depresia poate cauza suferință cum nici nu poți concepe.

      Thumb up 15
    • #24

      pentru a sparge banii in figuri cu stil, trebuie sa ai macar una din doua motivatii: vrei sa" traiesti periculos/ gusti tot ce poti " sau sa arati altora ca esti boss.
      Tu realizezi ca persoanele care sufera de depresie exact de chestiile astea nu sint interesate?

      Thumb up 13
  8. #25

    Cu pedofilii a dat-o in bara! La ei e altceva, de cele Mai multe ori. Sint si cazuri cind au fost abuzati la rindul lor, dar nu e regula cu putere de generalizare.

    Thumb up 4
  9. #26

    "Incercand sa ajut oamenii sa lupte" ---- ridicand in slavi pe sinucigasi. Sorry, dar lasa scrierea pentru altii. Nu mi-a facut deloc placere aceste articol. Si eu sufar de depresie si anxietate sociala dar stiu clar ca nu o sa-mi iau niciodata viata. Pt ca nu ma gandesc doar la mine. Ma gandesc si la cei din jurul meu. Si pedofilia nu are tot timpul legatura cu abuzul. Te rog frumos...nu mai scrie. Te rog!!!

    Thumb up 20
    • #27

      Boss, tanti nu se referea la instinctul pedofililor de a fi atrași sexual de copii, ci de fapta infracțională pe care o fac și de lipsa de empatie pe care o au față de copii/ victime. Pentru că numai un om căruia îi lipsește empatia poate să facă așa ceva, deci cam are legătură cu mediul în care au fost educați și crescuți.

      Thumb up 7
  10. #28

    Nu a ridicat in slavi pe nimeni, a explicat doar de ce nu ar trebui sa judecam fara sa stim. Poate ar trebui sa accepti ca depresia nu are un anumit "standard" si ca ceea ce gandesti tu difera de ceea ce gandesc altii care sufera de aceeasi boala.

    Thumb up 19
  11. #29

    Cel mai rau lucru legat de depresie este ca cei din jur nu o inteleg. Cred ca este doar un moft, o fita de moment, un cersit de atentie... si textele cu "hai ca trece / fii barbat / etc" mai rau fac, Ai atata nevoie de suport si intelegere incat cea mai mica critica este o mega drama, cea mai mica intamplare nefericita ti se pare ca este sfarsitul, simti ca ai pierdut totul, ca ai fost abandonat de toti, cu greu mai gasesti ceva de care sa te agati pentru a iesi din prapastia tot mai adanca in care cazi.

    Thumb up 15
    • #30

      Ai pus punctul pe i. Din pacate toata lumea ia in deradere problemele celor depresivi . O lume ipocrita .
      Ma bucur pentru Cetin , ca a pus acest articol .......acum ceva vreme a scris un articol despre chelie . Am experimentat din pacate multe perioade depresive din cauza caderii parului . Am si comentat la acel articol. Raspunsul lui Arhi : Cum plm poti fi in depresie de la chelie ? Lumea normala nu intelege cum un om poate fi depresiv , si ii inteleg . Din pacate depresia este printre cele mai grele boli . Ai o boala ? Chiar si cancer . Incerci sa te tratezi , lupti . Ai depresie ? ei bine ea te ataca la temelie . Iti ataca resursele de a lupta . Greu ...sper sa scap odata de aceasta boală ......on topic : postarea este binevenita . Il felicit pe Cetin pentru acest lucru .

      Thumb up 5
    • #31

      Cei bolnavi de cancer ar da orice ca sa fie chelia cea mai mare problema a lor.

      Thumb up 1
  12. #32

    Insanatosire grabnica Cristina.
    Referitor la text , cred ca si convingerile religioase in Romania au influenta asupra modului in care suicidul este privit. Si cu toate ca romanii sunt "credinciosi" ipocriti, la capitolul suicid e usor sa urmeze dogma religioasa: pentru ca cel acuzat e mort deci nu poate sa le dea replica, si urmarea dogmei nu implica vreo schimbare personala.

    Thumb up 8
  13. #33

    tine sus munca buna! frumos si sincer. bravo!

    Thumb up 4
  14. #34

    Și depresia asta, cum apare ea numai la oameni bogați. Parcă-i Dracu, ca și ăla intră numai în credinciosi.
    Vindeți tot, angajați-vă pe șantier, munciti 12h pe zi la sapă și nu o să mai aveți timp să fiți depresivi.

    Thumb up 15
    • #35

      Da, uite un roman verde. Sa stii ca in Romania nu este nicio legatura intre alcoolism si depresie. Nici macar una, serios.

      Thumb up 9
    • Comentariul ăsta mi-a adus aminte de profesoara mea de sport din generală. Eram clasa a V-a sau a VI-a și ne-a pus tipa să alergăm ”rezistență” în jurul terenului de baschet. Și pe mine mă durea groasnic în partea dreptă și am încercat să-i explic femeii că dacă alerg mă înțeapă la burtă.
      Răspunsul ei? ”Hai fă primadonă, ce fini sunteți cu toții. Ia bagă tu zece flotări să-ți treacă.”
      După două zile mă operau de urgență de apendicită.
      Îmi plac oamenii care știu ei că toate chestiile astea-s fițe care se tratează prin muncă asigură. Până-ți calcă-n cabinet, că problema lor e cu adevărat gravă; nu ca a ălora cu episod depresiv major.

      Thumb up 18
    • #37

      Comentariul asta mi-a adus aminte de o vorba din liceu: "frati mai ai?"

      Thumb up 3
    • #38

      @bezmetique: chiar nu-i asa, oamenii sufera de depresie si se sinucid peste tot in lume, si in toate clasele sociale, bogati, saraci etc. Noi aflam despre aia bogati si influenti, ca pe aia ii arata la stiri.

      Thumb up 10
    • bezmetique, asta e perspectiva unei persoane ignorante, ca să nu zic needucate. Ce crezi tu despre depresie e complet fals, și asta nu e o opinie, e un fapt. Nu ai mai crede ce crezi despre depresie dacă te-ar interesa să te educi înainte să-ți exprimi opiniile, măcar de rușinea de a fi văzut ca inferior intelectual de către alții în caz că aberezi. Aș înțelege dacă nu te interesează subiectul, dar să emiți opinii fără să te informezi înainte, asta nu mai înțeleg.

      Thumb up 4
  15. #40

    "depresia e cancerul spiritului"...dureros de superba exprimarea

    Thumb up 13
  16. #41

    Cristina se exprima bine in scris, limbaj ingrijit, idei expuse in mod coerent, patos (chiar daca derivat din faptul ca ea insasi e direct implicata in chestiunea dureroasa), reuseste sa ma faca sa vizualizez emotiile prin care trece. Unele mici stingacii de neprofesionista, probabil cu exercitiu se vor estompa.
    Ca raspuns indignarilor, inainte de a se enerva pina la delir , i- as aminti doar ca trebuie sa tina seama de doua puncte:
    -una dintre nevoile primare ale omului e cea de validare si autovalidare. Atunci cind un personaj cu multa expunere (bani, faima, titluri, frumusete, talent , orice poate declansa invidie) clacheaza, omul din plebe simte nevoia sa arate ca e mai puternic. Un fel de "la ce i-a folosit sa fie mai bogat/frumos/talentat decit mine, acum e mort in timp ce eu ma bucur de viata!" N-are importanta cit de amarita e viata lui, are ceva ce mortul n-are. Vrei sa ii iei bucuria asta?
    -poate ar trebui sa acceptam ca nu doar nebunii si cei abuzati incalca normele sociale (primii pentru ca nu sint capabili sa inteleaga si sa se adapteze, ceilalti pentru ca raspund cu violenta nedreptatilor suferite) . Exista si rautate.

    Thumb up 10
  17. #42

    Buna Cristina,

    Cum pot identifica semnele bolii in conditiile in care suntem atat de diferiti? Si de prea multe ori prea mandri/fricosi sa spunem ceva?
    Si mai ales, cum pot ajuta o persoana care sufera de depresie?

    Majoritatea campaniilor si informatiilor sunt adresate deja celor care sufera de depresie.

    Doresc sa stiu atat pentru cei din jurul meu cat si, de ce sa nu recunosc, pentru mine.
    Pana acum, am fost norocos. Insa, din putinul stiut despre subiect, nu inseamna ca nu ma voi intalni cu ea la un pahar de pelin.

    Thumb up 2
  18. #43

    Si totusi cum scapi de ea? Daca bagi 10 ani de pastile antidepresive, aia nu inseamna ca ai scapat de ea. Maica-mea de exemplu ia de de 8 ani tratament, a mai si schimbat din medicamente si tot degeaba. Sta in pat toata ziua si ma doare sa o vad asa. Pisam-as pe ei de medici psihiatri care nu stiu decat sa dea pastile.
    P.S. Sport nu poate face pentru ca schiopateaza cu un picior si are si osteoporoza. Toti te umfla cu pastile dar o solutie concreta nu iti ofera nimeni de cum scapi de depresie. Sport, bani, iubire, hobbyuri care e solutia?!

    Thumb up 1
    • #44

      Depinde exact ce diagnostic are. In mod normal la depresie ar fi trebuit sa faca si psihoterapie, pe langa medicamentatie. Care si aia se da in functie de gravitatea cazului, nu intotdeauna

      Thumb up 1
    • Mama ta se tratează de 8 ani pentru depresie și nu ai avut timp până acum să te educi în privința bolii ei? Spun asta fiindcă dacă ai fi făcut-o, nu ai pune aici întrebările pe care le pui.

      Cât despre medicii ăia psihiatri pe care te piși cu atâția nervi, să știi că dacă îi dau pastile, nu înseamnă că nu se pricep la ceea ce fac. Depresia nu are întotdeauna o cauză specifică, o supărare, o traumă, o teamă pe care o poți identifica și peste care poți trece vorbind. Uneori depresia pur și simplu este, fără existența unor cauze externe, fie ele sociale ori de altă natură, și singura soluție este tratamentul medicamentos.

      De depresie nu poți întotdeauna (unii ar spune vreodată) să "scapi", dar poți să îi ameliorezi simptomele, cu puțin noroc să le elimini complet, CÂT TIMP IEI MEDICAMENTE. Poți lua medicamente 10 ani fără nicio problemă, să înveți să trăiești cu efectele adverse și să le minimizezi impactul asupra vieții tale, și apoi te poți opri din luat medicamente doar ca să vezi ca depresia te lovește din nou, la fel ca înainte. E perfect obișnuit să iei medicamente pentru perioade foarte îndelungate de timp pentru a scăpa de depresie, nu există corelație între numărul de medicamente și competența medicului psihiatru. Oricine a trecut prin suferința depresiei îți va spune că orice număr de pastile și efecte adverse e de o mie de ori mai suportabil decât depresia.

      Din păcate, "soluția concretă" pe care o cauți cel mai probabil nu există.

      Thumb up 3
    • #46

      #amin.

  19. #47

    textul e ok... mai trebuie un pic pilit pe la colturi, o virgula, o cratima, un cuvant vulgar...

    in ce priveste ideea.... aia care au gasit fericirea in prieteni, vacante, copii sunt niste prosti pentru ca nu vad ca realitatea e depresia ta. o sa-ti treaca depresia atunci cand o sa realizezi ca tu esti aia defecta, nu cei care se bucura de copiii lor.

    Thumb up 1
  20. #48

    Legat de sinucidere, omul e unicul animal care își poate lua singur viața. Noi dispunem de această însușire și câteodată o folosim din rușine(harachiri) ori din durere fizică sau sufletească. Pedofili... Problema e simplă, ai un câine turbat îl omori.Copiii sunt practic viitorul speciei și nu vrei să riști nimic când vine vorba de ei. Legat de tex: Cu cât scrii mai mult îți șlefuiești stilul.

    Thumb up 0
    • "Omul e singurul animal care își poate lua singur viața" - pur și simplu fals. Nu știu ce să zic mai mult de atât. O să presupun că ești adult, că nu văd copii comentând pe aici, așa că ar trebui să știi mai bine decât să spui public astfel de lucruri cu o așa certitudine fără să te informezi înainte că ce spui e corect. Nu faci un bine nimănui răspândind neadevăruri doar fiindcă îți plac ție cum sună.

      Thumb up 1
    • #50

      Din moment ce nu sunt copii pe-aici si toti sunt adulti cu discernamant , cred ca o sa poata sa discearna ce e adevarat si ce e fals; asa ca imi exercit freptul de a-mi parerea. Dat fiind ca nu putem intreba animalele ce simt si ce gandesc, ca nu ne pot raspunde, o sa merg pe gresita mea ideea ca omul e singurul.

      Thumb up 0
    • #51

      https://www.google.ro/search?q=suicide+cows&rlz=1C1CHBF_enRO802RO802&oq=suicide+cows&aqs=chrome..69i57j0l5.1680j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8
      vei gasi articole cam pe toate animalele care iti trec prin minte. pana si somonii se sinucid. elefantii, atunci cand sunt foarte batrani sau sufera foarte mult. sau delfinii.

    • #52

      Din articol am inteles ca ei nu sunt siguri : 'Most scientists generally believe that animals are incapable of committing suicide.
      Even lemmings, which by popular myth throw themselves off cliffs during mating season, do not take their own lives intentionally."
      Ideea generala e ca omul e singurul animal ce are constiinta deci ce face, face constient. Poate da un feedback; pe cand cu animalele ne dam cu presupusul si interpretam. Nu poti compara un om care s-a spanzurat cu o vaca care a sarit de pe o stanca pentru ca s-a speriat de ceva etc.

      Thumb up 3
  21. #53

    "Acești oameni care își sedează fricile cu alcool, prietenii multe și diverse, vieți sociale extrapulifantastice, sală de trei ori pe săptămână, copii și ce or mai găsi ei, dar refuză să înțeleagă că reacțiile de genul de mai sus izvorăsc din frica de căutare de sine si, prin extrapolare, de înțelegere a sinelui și a celor din jur, mă sperie cel mai tare. Siguranța asta, provocată de frică neconștientizată că, “mie nu o să mi se întâmple niciodată” mă face să privesc cu amărăciune în jur și să constat că suntem praf. Am dat greș atât de tare la tot ce ține de omenie și bunătate că nici o mie de heruvimi pe cap de locuitor nu ne mai poate salva."

    Nu intenționez să demontez ce spune autoarea, însă alea sînt reacțiile normale oamenilor care nu au luat contact sub nici o formă cu fenomenul și nu-i cunosc profunzimea și efectele. Cred că nu-s rele intenții sau nepăsare, ci simplă necunoaștere.
    Pe de altă parte, cu ce e altul vinovat dacă-și găsește mulțumirea zilnică în chestiile enumerate? Alea sînt scopurile unora. Atît.

    Ce să zic...? Scrie, Cristina! Scrie în continuare și recitește-te, de-a lungul timpului.

    Thumb up 2
  22. #54

    A propos de bani si viata, zice ala cu barba mai bine:
    https://www.youtube.com/watch?v=0ZFjNlvmqsI

    A propos de indiferenta fata de depresie: oameni buni, sunt si unii care poate le-ar pasa, dar nu inteleg cum e aia sa ai depresie. Nu se pot pune in locul alora care au depresie, de acolo tendinta de a zice "sunt lasi". Depresia nu imi pare sa fie o boala atat de "veche" cronologic vorbind. Astfel, nu as acuza cu prea mare usurinta in stinga si in dreapta pe cei care nu ii compatimesc pe depresivi. Pur si simplu multi nu inteleg fenomenul si zic "plm, a fost slab". Cred ca pentru cei depresivi pot raspunde parafrazind foarte pe scurt povestea calugarului budist: insultele sunt ca un cadou pentru mine, daca le primesc sunt ale mele, daca nu le primesc, raman la cel care le da...aici iara nu stiu daca starea lor de spirit le permite sa primeasca sau nu tot felul de cuvinte/insulte.
    Text foarte bun, mult succes pe viitor.

    Thumb up 0
  23. #55

    Sunt depresivi ce nu vor sa se sinucida si invers, oameni fara depresie ce vor sa se sinucida. DE obicei insa sunt pe acelasi fond. Cand esti depresiv te simti ca paula dar stii in general din experienta ca o sa treaca starea. Desi comparatia e fortata o simti ca pe o despartire de o mare iubire, majoritatea am trecut prin asta. Deznadejdea e altceva. E o stare sufleteasca extrem de apasatoare si simti ca nu mai ai nici o sansa sa mai indrepti. Atunci se intampla declick-ul. Nu-i mai intereseaza nimic decat sa scape de apasarea enorma.

    Thumb up 1
  24. #56

    Eu nu am inteles nimic de articolul asta.
    Cu exceptia: sa nu razi de sinucigasi, depresia trebuie luata in serios si... cam atat
    In rest, nici o esenta, nimic

    Thumb up 3
  25. #57

    8 ani, 8 ani de când mă lupt cu dânsa, apare zi de zi, uneori dimineața devreme, alteori înainte de nani dar nu se oprește niciodată
    Tot ce vezi este sinuciderea ca pe mama eliberării, finalul de care ai atât de multă nevoie, liniște în sfârșit
    Copil, soție în bule diferite, dragostea vieții tale dar totuși neimportantă
    Nu poți vedea mai departe de griul din jurul tău orișicât ai încerca
    Alcoolul ajută, cateva beri și cumperi timp
    Nu cred că se poate vindeca, indiferent de psihologi, psihiatri.....poți doar să o târâi cât mai mult

    Thumb up 6
    • #58

      Off, ma simt exact la fel din pacate. Parca m-as citi pe mine.

      Thumb up 4
  26. #59

    Am 35 ani si de 5 ani ma lupt cu depresia. Instalata dupa un soc psihic in care am inteles intr-o clipa ca viata mea nu va fi niciodata asa cum am vrut-o eu de cand ma stiu.

    Nu iau tratament - pt ca nu am gasit un medic in care sa am incredere si sa zic da, accept ca tu ma poti ajuta. Am dat peste oameni care vroiau fie sa mi dea ei pastile fara explicatii, eu nefiibd probabil in stare sa le pricep sau opinia mea netelevanta ori oameni care m-au acuzat deschis ca-s mofturoasa, rasfatata, egoista, le distrug viata etc...

    In anii astia am trait pt ca nu exista legal alta scapare in Ro: eu nu ma pot duce la medic sa cer sinucidere asistata, ma baga astia la spital sa ma faca bine cu forta.

    Nici macar ai mei nu vir sa admita ca un adult nu e obligat sa traiasca. Dupa ei trebuie sa traiesti ca aia e. Ba sa faci bine sa te si bucuri. Cum? Nu-i intereseaza pe ei.

    Dupa mine ar ramane niste banuti - eh, desi eu as semna sa mor si maine vreau ca banii aia sa ajunga undeva bine, deci nu i-as sparge pe x, y etc
    Cu atat mai mult cu cat oglinda mea interioara ma arata atat de urata, si nu mai am demult bucurii gen du-te in club, film, viziteaza etc....

    Deci incercati un pic sa intelegeti oamenii astia. Sufera ca niste animale ranite, si asta ani intregi...
    In locul lor, voi n-ati incerca sa incheiati suferinta?

    Thumb up 3
    • #60

      Cristina, pe site-ul tau nu poti fi contactata, adresa mail nu merge etc.

      Vreo posibilitate sa luam legatura cu tine sau nu vrei asta?

      Thumb up 1

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.