parinti-protectivi

Cât timp am fost la piscină, pe lângă grăsunele acelea otova, tip ardeal, cu burdihan și șolduri imense, de la consumul în exces de slănină, gulaș și alcool, am mai urmărit și copiii oamenilor.

Nu, nu în stilul acela, mintoșilor!
Dar nefăcând nimic, în afară de a zăcea ca un biliboi, am tot avut timp să mă uit la oamenii din jurul meu.

Era în piscina de 1.35 m un copil de vreo 6-7 ani. Cu aripioare de acelea de decathlon pe mâini, se distra de mama focului, țopăia, făcea ca broasca, pufăia apă, se învârtea, tot o scânteie și o veselie. Până când a venit mama lui, cu o falcă în cer și una în pământ și l-a scos din piscina, țipurind ca frații Petreuș. Ce cauți aici, ți-am zis că e prea mare apa, tu ai voie să te joci în piscina copiilor.

Piscina copiilor e o zeamă de 30 de centimetri adâncime, plină de bebeluși cu pamperși și de urina lor. Pentru că, dacă vă amăgiți că bebelușii fac pișulică la toaletă, vă dau o veste proastă…

Revenind, bietul copil a intrat în ciorba aia urinogenă, s-a pus în fund și stătea uitându-se în jur. Se dusese pe gârlă toată distracția sa, în apa care era mai mică și decât grosimea aripioarelor de pe brațele sale.

Am observat tot mai des problema asta.
În societatea noastră post-comunistă s-au cristalizat 2 tipare educaționale. Copiii fără nici un fel de limite impuse inhouse, prin urmare extrem de tâmpiți în afara casei, cei ce urlă, grohăie și ți se împiedică printre picioare prin orice spațiu public, cerând șuturi în cur și care se transformă în adolescenții idioți de mai târziu.

Și copiii ultra protejați. Cei care, dacă se urcă pe bicicletă, primesc două rânduri de căști, cotiere, genunchiere, protecție inghinală, protecție dentară plus mască chirurgicală pentru față, să nu cumva să inspire vreo muscă și să facă vreun anticorp. Cei care la ștrand intră cu colac și dacă apa are 50 de centimetri, iar ei au 1 metru jumătate.

Oamenilor, nu vă mai creșteți copiii în cuști de sticlă. Lăsați-i să dea piept cu viața, acum cât puteți să fiți acolo lângă ei și să îi ajutați. Lăsați-i să cadă, ca să învețe cum să se ridice. Lăsați-i să primească o palmă, ca să știe când și cum o pot da înapoi.

Copiii ultraprotejați de azi se transformă în adulții inadaptați de mâine. Cei ce nu sunt în stare să facă sex, dacă nu au o hartă detaliată a regiunii, plus instrucțiuni de utilizare.

Serios, nu e o glumă. Vrem să creștem oameni, să creștem adulți de sine stătători, care să ne dea o cană de apă la bătrânețe, chiar dacă nu ne e sete. Cum credeți că vor ajunge să se descurce în viață, dacă voi le neteziți și cutele de pe chiloți, ca nu cumva să le stea strâmb organul?