De Cristian Murariu

Iata ca am sa iti scriu totusi un mesaj: nu pe tema PDL-ului ci pe tema cutremurelor. Nu ma pricep la asezat prea bine in pagina, dar sunt convins ca stii ce informatii sa alegi si cum sa le prezinti, daca ai sa vrei.

Le iau pe rand: cutremurul are 2 „manifestari” – magnitudine si intensitate.
a) magnitudinea – lucrul mecanic realizat la ruperea placii. Practic este o constanta fizica care determina gradul de ruptura in zona epicentrului. Aceasta valoare se masora pe scara Richter si poate avea valori intre 1 si 10.

Marmureanu spunea acum cateva zile ca de la 8,45 R in sus nu prea se mai poate inregistra mare branza concret. O fi asa dar valoarea maxima este 10 R, valoare la care se spune ca „se prabusesc muntii” (la propriu). De asemenea, foarte important: scara Richter nu are grade. Este gresit sa spui „magnitudine 5 grade pe scara Richter”. Poti spune clar: „magnitudine 5 R” si e suficient.
Valoarea magnitudinii, fiind o valoare constanta, este aceeasi si la observatorul de la Muntele Rosu si la cel de la Sofia si la cel de la Sankt Petersburg pentru ca este o simpla valoare. Atat.

b) intensitate – practic reprezinta gradul in care miscarea pamantului este perceput de om, de cladire, etc. Intensitatea este cea care ne intereseaza pentru ca ea este singura valoare care difera: in functie de departarea fata de epicentru, de adancimea epicentrului, de tipul solului, de tipul constructiilor aflate pe sol, de gradul de rezistenta al acestora, etc.

Intensitatea se masoara pe scara Mercalli si are valori intre I si XII iar aici putem discuta de „grade”. De ex in 1977, prin Bucuresti intensitatea a fost de peste IX daca nu ma inseala memoria. Deci… foarte mare. Dar te lamuresc imediat cu mai multe detalii.

Cutremurele din Vrancea: uite ce avem in Vrancea:

E practic o bucata dintr-o placa ce „atarna” si este apasata de cea care este la suprafata. Magma in care se scalda aceasta bucata scufundata, fiind cu o presiune fantastic de mare, nu ii permite sa cada, sa treaca asa ca prin branza. Practic, de sus este apasare, in jos este opozitie puternica, ea inca este „prinsa” de partea de sus si singura solutie – se crapa (mai sus sau mai jos). Adancimea bucatii asteia se duce la vreo 220-250km deci … imens.

Acum ca sa trec si mai la subiect. Cutremurele, in general, sunt de vreo 3-4 tipuri:

a) de suprafata – adancimi de 5km – 20 – 30 – 50km – 60km
b) intermediare – 80km – 90 – 100 – 110km
c) de adancime – 120km – 150km
d) adancime foarte mare – pot ajunge si la 600-660km (prin zona oceanelor, India, etc.

Le iau pe rand:
– cutremurele de suprafata sunt, de obicei, cu magnitudini mai mici (maxim 5-6-6,5R de obicei) insa sunt mult mai violent resimtite pentru ca sunt mult mai aproape de cladiri, de asezari umane. Exemplul clasic: cauta cutremurul din L’Aquila din Italia. A fost un cutremur cam ca ce am avut noi in 2004 in oct-noiembrie numai ca acolo, pentru ca s-a produs la o adancime extrem de mica, a ras jumatate din oras si o parte din blocurile muntoase existente s-au crapat de sus pana jos.

Exceptii exista: Chile este cel mai evident – mult peste 8R, adancime foarte mica (sub 20-30 km), noroc ca au avut aia cap si au stiut sa faca blocuri cum trebuie. Totusi, peste 1000 de oameni au murit dar sa nu uitam ca s-a produs aproape de capitala. Oricum acest tip de cutremure se resimte foarte puternic in zona epicentrului dar intensitatea scade dramatic, pe masura ce te indepartezi de zona 0. Acestea sunt cele mai des intalnite cutremure pe Glob – din Japonia pana in California, Franta, Anglia (au si ei cateodata), Spania, Grecia (este tara cu cele mai multe cutremure din Europa), Turcia, etc.

– cutremurele de adancime (le bagam si pe cele intermediare aici): putem lua cazul Vrancea ca sa ne fie usor. S-a observat ca ce se produce la etaj intermediar este orientat catre Bucuresti (cazul 1977 cu adancime de aprox 90km) iar ce se produce la adancimi mari este orientat spre NE (Moldova-R.Moldova, etc) – cazul 1940 sau 1802 si asa mai departe.

De asemenea, daca este un cutremur ca cel din 1977, cei din interiorul arcului carpatic (Brasov, Cluj, etc) il resimt mult mai putin (ca de ex se spune ca in 77 oamenii mureau in Bucuresti iar la Cluj se intorceau de pe-o parte pe alta a patului – de somn).

Cutremurele de mare adancime se resimt ca dracu` peste tot, nu prea mai conteaza ce si cum. Ca punct de referinta s-a luat si se ia cutremurul din 1802. Desi aparatele de masura erau la inceput, magnitudinea estimata este undeva in jur de 7,8-7,9 R spre deosebire de cel din 1977 care a avut 7,2-7,4R (intotdeauna exista mai multe valori). Apropo: scara este logaritmica deci, la un simplu calcul, diferentele sunt imense intre 7,1 si 7,2 de ex.

O mare problema pe care lumea e prea proasta sa o ia in considerare este urmatoarea: toata lumea se raporteaza la cutremurul din 1977. Ala nu a fost chiar asa de devastator si a fost chiar cel mai mic rau dintre cele pe care si le-ar fi putut cere Romania din acest punct de vedere. In viitor, in tara noastra, se asteapta cutremur de foarte mare adancime, la 120-150km.

Cum se stie, fiind mai jos, placa se pare ca este mai fragila sau cedeaza mai mult si e si normal – o apasa mult mai multa masa de deasupra iar ea nu prea are pe ce sa apese, sa transmita forta. Cutremurele de foarte mare adancime sunt cele mai puternice si cele care se resimt pe distantele cele mai mari. Insa nici in 1940 si, cu atat mai putin, in 1802, Romania nu avea atatea blocuri incat sa poti veni sa spui: „da ba! avem experienta! stim ce ne asteapta!”

De asemenea, foarte multe blocuri, astea comuniste pe care se bazeaza majoritatea, au cateva probleme:
– mai toate au avut, ani de zile, apa la subsol = infiltratii in structura de siguranta
– nu stiu daca exista bloc in care sa nu se fi spart vreun perete de catre vreun „destept”. Orice perete, chiar daca este de umplutura, are sarcina lui, sustine ceva.

Sa nu uitam ca-n Bucuresti, in 77, a picat un bloc pentru ca la parter, unde era sediul Loto, s-a taiat la un stalp ca sa incapa o Dacie in vitrina. Sau, mai edificator: un alt bloc a picat in Bucuresti,tot atunci, pentru ca, atunci cand a fost construit, un muncitor a scapat un sac de ciment (ambalajul) in caseta unde se turna stalpul. Cand a venit cutremurul, betonul nu a putut sa faca priza 100% pentru ca erau resturile de la sac in beton, a crapat imediat si a tras jumatate de bloc in strada. Mai trebuie alte dovezi?

Bucurestiul este asezat pe un sol nisipos. Sa nu uitam ca multa vreme, a fost mlastina acolo. Asadar ce pretentie sa ai de la sol? De asta exista si acele harti seismice cu fel si fel de zone, unele mai periculoase, altele mai putin periculoase: pe langa intensitatea cutremurului se cauta sa se vada cat poate amplifica solul intensitatea resimtita de cladiri si aici se vede solul „bun” si cel „rau”. Bineinteles, cladirile ar trebui sa fie construite ca la carte si sa nu se fi intervenit asupra lor (cred ca stim prea bine adevarul in aceasta privinta).

O alta tampenie pe care o vad la stiri: „vaaai, ce se intampla daca vine cutremur in Vrancea? ce pateste Bucurestiul?” Dar nu am vazut PE NIMENI sa vorbeasca vreodata despre Focsani, Bacau, Ploiesti, Iasi. Orasele astea sunt si mai expuse in fata cutremurelor si sunt si ele destul de aglomerate. Ce se intampla daca „pica” Ploiesti? Daca sar in aer rezervoarele alea de carburanti? Daca ramanem fara ele? Etc etc etc. Dar na, de ce sa chemi primarii de acolo cand tu locuiesti in Bucuresti? De ce sa te doara capul de prostimea din tara desi cica esti televiziune nationala?

As putea sa scriu foarte multe altele dar deja m-am intins prea mult. Asa ca iti spun doar atat: daca vine un cutremur asa cum este asteptat, Bucurestiul a belit-o. Urat. Oprescu nu e prost, prosti sunt aia care nu vor sa accepte asa ceva si care au uitat ca traiesc intr-o tara cu activitate seismica. Asa au gandit si haitienii si ai vazut ce s-a intamplat, ca nici acum nu-si revin.

In incheiere: nu te baza nici pe blocurile astea noi. Mi-a povestit un prieten epopeea pe care a trait-o cand a vrut sa-si ia un apartament in noile cartiere si s-a interesat putin si de ceea ce inseamna siguranta. A refuzat cateva oferte cu renume, din nordul capitalei pentru ca ba erau stalpii de sustinere oblici (cica asa e proiectul dar erau oblici aleator deci nu era ceva gandit) ori ca stalpii de sustinere aveau portiuni in care n-a mai ajuns betonul si, pana la podeaua parterului s-a pus un amestec de pietris si „dom`le, asta e amestec de rezistenta” (oare mai e ceva de spus?).

Plus ca majoritatea au folosit materiale nemtesti sau austriece. Foarte bine dar BAI! AIA NU AU CUTREMURE CA ALE NOASTRE! De fapt, zona Vrancea este singura din lumea asta care are orase populate in jur si care se manifesta asa. Mai sunt 2: hindu kush pe langa afganistan dar care e in varf de munte si una prin columbia unde mor 2 ciobani si 3 capre.

Ti-as recomanda, pentru orice detalii: cutremur.net. Gasesti tot ce vrei acolo si foarte bine explicat.

P.S.: s-a gasit o corelatie intre E Turciei si Vrancea. In 39 a fost mare cutremur acolo=> 40 la noi, in 76 a fost iarasi acolo => 77 la noi. De obicei, daca la ei de e 7,3 la noi va fi mai mic dar nu prea mic. Se pare ca E Turciei apasa pe microplaca marii negre care se duce usurel usurel in Vrancea. Asa ca, un mic sfat: daca vezi ca face boom la E turciei, la granita mai ales, prepare yourself. In general s-ar putea sa ai de la cateva luni pana la 1 an. Mai ales daca e pe langa orasul Erzincan.

Iar daca istoria e asa, prin aprilie s-ar putea sa avem un 5-6R pentru ca am avut un 6R in Turcia, fix in zona nasoala. Si … a cam trecut anul. Bineinteles nu este obligatorie dar coincidentele au fost prea multe ca sa nu luam in considerare.

P.S.2: apropo, ce se petrece in Japonia nu ne afecteaza de nici o culoare. Aia asa or sa patimeasca pana in 2024 cand o sa intre „in actiune” placa africana ce se stie ca genereaza cutremure serioase mult mai rar decat ce avem acum.

In fine, scuze pentru prezentare dar cred ca un om informat e un om pregatit. Sper sa iti fie de folos vreodata.