LECŢIE DE AFACERI DESPRE CUM SA DEVII MULTIMILIONAR PREJUDICIIND STATUL ROMAN CU 5 milioane LEI SI SA NU PATESTI NIMIC

Scris de Mihaela Dobrescu

În mod normal, nu public acest gen de articole, din motive ce țin de strategia de publishing a sitului.
Dar am primit acest articol, scris de Mihaela Dobrescu și am rămas uimit de cât de ușor poți face bani în românia, din relația cu statul și să arăți a om de afaceri de calibru. Căutați-l pe erou, Teodor Ancuța, pe google, are articole dedicate prin Forbes, fotografia clasică în scaunul său managerial de unde ghidează vieți și destine, tot tacâmul. Și pentru asta, nu trebuie decât să falimentezi niște chestii și să ai discuții principiale cu DNA-ul.

Enjoy, că e mult și funny

In timp ce unii asa zisi “oameni de afaceri” se imbogatesc fraudand statul roman cu milioane de EUR fara sa pateasca nimic, alţii fac anii grei de închisoare pentru ca fura ceva de mancare pentru copii sau nişte lemene sa-si incalzeasca casele, iar statul roman in loc sa urmareasca sa recupereze prejudiciile mari, se uita cum sa impoziteze si mai mult pe cei saraci si se gândeşte cum sa impoziteze bacşişurile si ouăle pe care le produc oamenii in gospodăriile lor.

In anul 2011, Revista Forbes prezenta României pe “omul de afaceri” Teodor Ancuta, un multimilionar de success din Sibiu care strânsese o avere estimata la 10 milioane EUR. In spatele unei asa-zise povesti de succes se afla, insa, o poveste si mai interesanta despre afaceri ilicite facute in detrimentul statului roman si, cel putin pana acum, zero consecinte.

Sirul evenimentelor

Cu ajutorul informatiilor disponibile public, dar si a unor investigatii derulate in ultimele luni, am pus cap la cap si am urmarit sirul evenimentelor din acest caz, care ar putea fi predat in scoli de afaceri.

In anul 2006, Teodor Ancuta si Laura Teodora Gyarmati, fiica acestuia, au preluat pachetul majoritar de aprox 73% din fabrica de mezeluri Lactofarm SRL din comuna Hamba Jud Sibiu, cei doi fiind si cei care au administrat de drept si de facto aceasta firma si au luat toate deciziile care i-au făcut multimilionari pe seama statului roman si a celorlalţi creditori.

Imediat dupa aceasta preluare, respectiv la data de 02.07.2007, aceştia reusesc sa obtina o finanţare nerambursabila in valoare de 2.946.687 lei în cadrul programului SAPARD, pentru modernizarea şi retehnologizarea fabricii de mezeluri Lactofarm S.R.L.

Pe langa aceşti bani, Teodor Ancuta si fiica sa au mai accesat ulterior si credite bancare de la BCR in sold de 5.555.769 lei, banca fiind insa mai diligenta decât statul roman si punând ipoteca pe toate activele societatii.

Au urmat o serie de operatiuni cel putin indoielnice: banii primiti de la statul roman si de la banci au fost folositi pentru cumpararea de echipamente si utilaje de capacitate la preturi foarte mari si peste necesarul activitati. Ultimii bani primiti si cheltuiti de la SAPARD au fost obtinuti la data de 16 iulie 2009, odata cu finalizarea proiectului.

In paralel cu implementarea proiectului cu fonduri SAPARD, in companie se derulau si alte operatiuni cel putin suspicioase: Teodor Ancuta pltea salariile angajatilor sub forma unor prime nete de asigurare pentru asigurări de viaţă care erau răscumpărate ulterior de aceeaşi angajaţi, aceste sume fiind plătite suplimentar fata de salariile minime pe economie care se plateau pe cartea de munca acestor angajaţi, ocolind astfel plata contribuţiilor salariale legale pe care le plăteşte orice firma care face afaceri cinstit in Romania.

Si mai mult, aceştia au decis sa nu-si plateasca nici macar taxele si impozitele curente datorate, acestea acumulandu-se conţinuu pana la intrarea in insolventa. Nu ar putea fi aceasta o dovada ca totul a fost premeditat?

La doar un an de zile de la data la care Teodor Ancuta a terminat de “implementat” investitia de milioane de EUR la Lactofarm, timp in care au acumulat taxe si impozite neplatite, Teodor Ancuta si cu fiica sa au decis ca e momentul sa solicite deschiderea procedurii generale de insolvenţă a Lactofarm SRL, procedura fiind deschisa la data de 17.08.2010 in dosarul 3237/85/2010. Administrator judiciar a fost numit Apex Euro Insolv S.P.R.L, reprezentata de Liviu Marin, despre care surse apropiate spun ca ar fi un colaborator vechi al lui Ancuta.

Ca urmare a intrării in insolventa, suma totala a datoriilor era  12.463.565 lei, dintre care principalul creditor păgubit fiind chiar statul roman care a pierdut in total suma de 5.260.667 lei, din care suma de 2.313.980 lei, reprezentând datorii pentru taxe diverse la D.G.R.F.P. Brasov – A.J.F.P.S, si suma de 2.946.687 lei reprezentând suma acordata de statul roman ca finatare prin programul SAPARD.

BCR s-a inscris si ea la masa credala cu 5.555.769 lei, dar, spre deosebire de statul roman, banca a avut ipoteca pe toate activele societatii si isi poate recupera o mica parte din creanţe.

La data de 10.09.2010, respectiv la nici o luna de la intrarea Lactofarm in insolventa, acelaşi om care provocase intrarea in insolventa, respectiv Teodor Ancuta, reuşeşte sa fie numit administrator special al Lactofarm si ramane in aceasta funcţie pana la data de 27.11.2012, cu doar cateva luni de zile inainte de intrarea in faliment a Lactofarm. Mai mult, la data de 01.08.2011, Teodor Ancuta impreuna cu administratorul judiciar Apex Euro Insolv S.P.R.L., reprezentata de Marin Liviu, au incheiat contractul nr. 3839/01.08.2011 pentru administrarea societatii Lactofarm-S.R.L. prin care Teodor Ancuta a preluat administrarea societatii pe durata nedeterminata si s-a angajat sa organizeze si sa gestioneze activitatea societatii si sa o reprezinte in relaţiile cu tertii, beneficiind pentru aceasta de o indemnizaţie de 3.000 lei (redusa ulterior la 1378 lei/luna), comision din profit, autoturism de serviciu si plata cheltuielilor.

La cateva luni dupa intrarea in insolventa, mai exact la data de 19.10.2010, creditorul DGFP Sibiu a demarat o inspecţie fiscala la Lactofarm pentru perioada 01.01.2006-30.09.2010, iar la data de 28.04.2011 organul fiscal a finalizat inspecţia fiscală prin întocmirea raportului de inspecţie fiscală nr. 6464/28.04.2011 si emiterea deciziei de impunere cu nr 18/29.04.2011, prin care s-au calculat obligaţii fiscale suplimentare de plată pentru suma de 1.320.472 lei ca urmare a constatarii mai multor incalcari ale legislaţiei fiscale in vigoare, printre care si faptul ca in perioada 2006-2010 s-a plătit ilegal suma de 772.974 de lei către propriii angajaţi sub forma de prime fictive de asigurare pentru a evita plata contribuţiilor salariate legale.

Aceasta decizie a fost contestata chiar de Teodor Ancuta care a reprezentat Lactofarm SRL in timpul controlului, dar la data de 08.04.2013 prin sentinţa nr. 124/2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 57/57/2012, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea în anularea deciziei de impunere nr. 18/29.04.2011 şi a deciziei nr. 251/22.07.2011, stabilind în mod irevocabil temeinicia şi legalitatea actelor fiscale de control şi obligaţia fiscală suplimentară de plată, în sarcina Lactofarm SRL, în valoare de 1.320.472 lei, instanta reţinând si faptul ca „In ceea ce priveşte descărcările din contabilitate pe bază de notă contabilă efectuate în perioada ianuarie 2006 – aprilie 2008: Organul fiscal a constatat că descărcările din gestiune a produselor finite prin note contabile, nu au avut la bază declaraţii justificative. Concluzia organului fiscal a fost validată de expert care a stabilit că nici cu ocazia efectuării expertizei societatea reclamantă nu a putut prezenta documente justificative din gestiune (facturi, avize etc) şi că suma de 442.406 lei descăcată de reclamantă prin note contabile fără documente justificative, nu a fost reflectată în veniturile aferente perioadei 01.01.2006 – 30.04.2008 [s.n.J

In ciuda hotararii definitive prin care se atesta astfel actele de evaziune fiscala făcute de Teodor Ancuta si complicii sai, nici judecătorul sindic si nici administratorul judiciar nu au luat nici un fel de masuri pentru actualizarea raportului cauzelor intrării in insolventa si pentru atragerea la răspundere a celor vinovaţi, “pasivitatea” acestora profitând lui Teodor Ancuta care s-a simtit încurajat sa continue.

Mai mult, in ciuda faptelor constatate, nici ANAF si nici AFIR nu a luat masurile necesare pentru a contesta raportul făcut de lichidator si nici sa demareze procedurile normale pentru a solicita adunarii creditorilor tragerea la răspundere a celor vinovaţi de intrarea in insolventa si de faptele constate pentru a recupera prejudiciul suferit de statul roman.

Astfel, la data de 28.01.2011, anticipand urmările controlului fiscal, deci la doar 5 luni de la intrarea in insolventa a Lactofarm SRL, Teodor Ancuta (deţinător a 28% din Lactofarm S.R.L.) impreuna cu fiica sa, Laura Teodora Gyarmati (detinatoare a 45% din Lactofarm S.R.L.), au infiintat firma Mezeluri Hamba S.R.L., unde cei doi aveau aceiaşi procente de deţineri din părţile sociale ca la Lactofarm S.R.L., folosind sediul, angajaţi, birourile si toate bunurile materiale si nemateriale ale Lactofarm.

Mezeluri Hamba a avut ca administrator unic pe Teodor Ancuta, acelaşi care era in paralel si administrator special la Lactofarm S.R.L. si care a fost in consiliul de administraţie al Lactofarm S.R.L. in majoritatea timpului, inclusiv la data intrării in insolventa.

Societatea Mezeluri Hamba S.R.L. a preluat întreaga activitate de desfacere a Lactofarm, beneficiind de adaousuri comerciale de doar 0,8%, de discounturi, de compensări si de cesiuni de creanţe, toate in detrimentul Lactofarm S.R.L., anihilând astfel orice posibilitate de revenire economică a Lactofarm S.R.L.

Compania nu a mai putut plati datoriile curente si nici respecta planul de reorganizare, asa ca a intrat in faliment la data de 09.04.2013, data la care lichidator judiciar a fost numit acelaşi Apex Euro Insolv reprezentată prin acelasi Liviu Marin.

Astfel, incurajat fiind de pasivitatea reprezentanţilor statului roman prin administratorul judiciar, judecătorul sindic, AFIR sau ANAF, Teodor Ancuta impreuna cu fiica sa Laura Teodora Gyarmati au continuat sa scoata banii din firma Lactofarm chiar si dupa intrarea acesteia in insolventa.

Concret, in perioada 01.11.2012-05.03.2013, cu doar cateva luni inainte de intrarea in faliment a Lactofarm SRL din data de 09.04.2013, Teodor Ancuta si cu fiica sa Laura Teodora Gyarmati, care controlau si administrau in fapt atat firma in insolventa Lactofarm SRL cat si firma capusa Mezeluri Hamba SRL au efectuat o serie de operaţiuni frauduloase legate intre ele, operaţiuni aduse la conostiinta creditorilor doar ca urmare a memoriilor sesizare depuse unul dintre asociaţii firmei, respectiv Rebegel Constantin, in dosarul de insolventa nr 3237/85/2010 la data de 17.07.2014 si data de 14.04.2015.

Este foarte important de retinut ca toate aceste operaţiuni ilegale incredibile au fost făcute chiar in perioada de reorganizare a Lactofarm SRL si intre doua firme implicate fiscal si detinute si administrate de aceiaşi persoane, fara a fi aduse la cunostiinta creditorilor sau a judecătorului sindic spre a fi aprobate.

Aceste operaţiuni au dus in final la intrarea in faliment a Lactofarm SRL, iar statul roman a pierdut in total suma de 5.260.667 lei, din care suma de 2.946.687 lei, reprezentând creanţa A.P.D.R.P., si suma de 2.313.980 lei, reprezentând crenata D.G.R.F.P. Brasov – A.J.F.P.S.

Astfel, in primul rand, Teodor Ancuta impreuna cu fiica sa Laura Teodora Gyarmati au vândut produsele Lactofarm SRL, aflata in insolventa, către firma Mezeluri Hamba, firma implicata din punct de vedere fiscal, la o marja comerciala neglijabila de doar 0,8%.

In al doilea rand, in luna noiembrie 2012, Teodor Ancuta a antedatat contractul comercial nr 4150/01.09.2011 prin care Lactofarm, firma aflata in insolventa, vindea produsele sale către Mezeluri Hamba, firma capusa special infiintata pentru falimentarea Lactofarm SRL. Contractul a fost semnat in noiembrie 2012, cu data de 1.09.2011.

Ulterior, in perioada 01.11.2012-28.02.2013, in baza acestui contract comercial antedatat in mod fals, Lactofarm SRL a acordat către Mezeluri Hamba SRL discounturi retroactive in valoare de 444.311,89 lei prin 8 facturi, desi societatea Mezeluri Hamba S.R.L. avea restanţe la plată faţă de debitoarea Lactofarm si ca atare nu ar fi trebuit sa se acorde discounturi ci sa se rezilieze contractul potrivit dispoziţiilor art. 5.3 din acest contract, „în situaţia în care cumpărătorul nu achită contravaloarea mărfii achiziţionate la termenele de mai sus, vânzătorul este în drept să rezilieze contractul şi să sisteze livrările către acesta, până la achitarea integrală a facturilor restante, cumpărătorul obligăndu-se să plătească penalităţi de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.”.

In al treilea rand, in perioada 01.12.2012-30.12.2012, Lactofarm SRL, firma in insolventa, si Mezeluri Hamba SRL au incheiat 33 de ordine de compensare reciproca a unor creanţe in valoare totala de 425.589,52 lei (din care 32 ordine in valoare de 320.694,38 in perioada 01.12.2012-30.12.2012, iar un ordin in valoare de 104.895,14 lei in data de 05.03.2013), toate cele 33 de operaţiuni de compensare fiind realizate prin intermediul lui Ancuţa Teodor, majoritatea fiind semnate de Ancuţa Teodor chiar şi atunci când nu mai avea calitate pentru a face acest lucru.

In al patrulea rand, la data de 31.12.2012, chiar in ultima zi calendaristica a anului, Lactofarm a incheiat cu Mezeluri Hamba contractul de cesiune de creanţe nr 486/31.12.2012, cu aprobarea administratorului judiciar Apex Euro Insolv SPRL, avand ca obiect cesiunea către Lactofarm a unor creanţe incerte ale Mezeluri Hamba in valoare de 43.512,25 lei, creanţele cesionate fiind incerte si nu au fost în fapt niciodată încasate de Lactofarm.

In al cincelea rand, in perioada 10.08.2010-28.03.2012, Teodor Ancuta a efectuat plăţi multiple din Lactofarm SRL, atat în perioada de observaţie cat şi în perioada de reorganizare, către creditorul Banca Italo Romena, în valoare totala de 32.365,46 euro, care au condus efectiv la stingerea cu prioritate a celei mai mari părţi a creditului acesteia in detrimentul celorlalţi creditori (inclusiv a statului roman), fara a informa sindicul si creditorii si fara a cere aprobarea acestora si fara ca aceste plaţi sa fie prevăzute in programul de plaţi, operaţiunea avand ca scop evitarea executării personale a activelor lui Teodor Ancuta care a garantat personal banca in favoarea Lactofarm S.R.L. prin semnarea unor bilete la ordin.

Inca un faliment

Si pentru ca nu era suficient, la data de 03.10.2013 firma Mezeluri Hamba si-a cerut direct falimentul, in dosarul 5987/87/2013, aflat inca pe rol, si unde nu s-a întreprins nici o masura pentru recuperarea prejudiciului sau stabilirea celor responsabili de intrarea in faliment.

Si in acest caz, seria de operatiuni indoielnice a continuat.

Astfel, la data de 28.02.2013, prin contractul de cesiune de creanţa cu titlu gratuit nr 549/28.02.2013, Teodor Ancuta doneaza creanţa in valoare de 436.144.89 lei detinuta la Păltiniş SA către fiica lui, dna Gyarmati Teodora Laura.

Ulterior, la data de 02.04.2013, prin contractul de vanzare cumparare 652/02.04.2013, Teodor Ancuta a instrainat fictiv către către fiica lui, Livengood Livia Ioana, un imobil situat Str Ioan Slavici nr 11, in schimbul unei pret fictiv de 200.000 lei pretins a fi achitata in numerar, in condiţiile in care numai taxele notariale s-au calculat la valoarea minima a zonei de 775.000 lei.

In fine, in acelaşi scop ca si precedentele tranzactii, la data de 27.06.2013, prin actul de partaj voluntar nr 1232/27.06.2013, Teodor Ancuta instraineaza către soţia lui, Ancuta Livia Maria (născută Borcea) un imobil S+P+E împreuna cu terenul aferent de pe str Kogalniceanu (fostul sediu al Bursei Sibex din Sibiu), in schimbul unei sume de doar 100.000 EUR pretinsa a fi achitata in numerar (Ancuta Liviu Maria fiind pensionara).

In final, data de 13.08.2013, Teodor Ancuta a instrainat părţile sociale detinute la firma Royal SRL, reprezentând 95% din capitalul social, către fiica lui Gyarmati Teodora Laura, tranzactia fiind facuta la valoarea nominala a acţiunilor, respectiv pt suma de 1000 lei, desi avea in proprietate Vila 6 evaluata la pret de piaţa la aproximativ 75.000 EUR.

In ciuda “pasivitatii” judecătorului sindic si a lichidatorului fata de toate aceste operaţiuni aduse la cunostiinta creditorilor prin memoriile sesizare ale lui Rebegel Constantin, tocmai la data de 11.11.2014 ca urmare a initiativei luate de BCR, Adunarea Creditorilor Lactofarm SRL a ales primul Comitet al Creditorilor si au votat cu o majoritate de 98,38 % din totalul voturilor exprimate în adunare pentru formularea acţiunii în răspundere patrimonială, în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, împotriva lui Ancuţa Teodor si Boiceanu Cornel, precum şi împotriva altor persoane care au cauzat starea de insolvenţă a Lactofarm SRL, prin aceeaşi hotărâre fiind mandatat lichidatorul să formuleze acţiunea în răspundere patrimonială.

Trebuie observat ca in mod cu totul si cu totul neobişnuit, desi Lactofarm a intrat in insolventa la 17.08.2010 si a intrat in faliment la data de 09.04.2013, pana la data de 11.11.2014 (4 ani mai târziu!), sub lichidatorului si a judecătorului sindic, nici macar nu a fost numit un Comitetul al Creditorilor care sa reprezinte interesele creditorilor, inclusiv ale statului roman.

Desi in timpul Adunării Creditorilor nu s-a opus deciziei, la data de 25.11.2014 lichidatorul Apex Euro Insolv S.P.R.L. a depus la judecătorul sindic o poziţie prin care afirma ca intelege sa nu introducă acţiunea prevăzută de art 138, alin (1), din Legea nr 85.2006 împotriva lui Teodor Ancuta si a lui Boiceanu Cornel asa cum a fost votata in Adunarea Creditorilor si asa cum a fost mandatat, motivând faptul ca a intocmit deja raportul asupra cauzelor intrării in insolventa si a aratat acolo ca nici o persoana nu poate fi responsabila de starea de insolventa a Lactofarm S.R.L. precum si faptul ca acţiunea ar fi prematura avand in vedere ca procedura de lichidare este in curs, ignorând astfel decizia creditorilor si încercând sa tergiverseze acţiunea in scopul prescrierii faptelor.

Ca urmare a refuzului lichidatorului, la data de 17.02.2015, Adunarea Creditorilor s-a reunit din nou si a aprobat ca Preşedintele Adunării Creditorilor, Banca Comerciala Romana, sa introducă acţiune in răspundere împotriva responsabililor care au cauzat starea de insolventa si faliment a Lactofarm S.R.L. raportat la prevederile art 138, alin (1), din Legea 85/2006, luând astfel naştere acţiunea din dosarul asociat aflat pe rol cu numărul 3237/85/2010/a8.

Judecatorul sindic a decis pe fond, in dosarul 3237/85/2010/a8, ca faptele sunt prescrise, dar decizia a fost contestata la Curtea de Apel Alba Iulia care a stabilit ca faptele nu sunt prescrise si a intors dosarul la acelaşi judecător pentru continuarea procedurii.

La data de 25.11.2014, in urma numeroaselor contestatii făcute de creditori, judecătorul sindic a dispus intocmirea de către lichidator a unui raport actualizat cu privire la cauzele si imprejurarile care au dus Lactofarm in situatie de insolventa cu menţionarea persoanelor responsabile de aceasta, iar lichidatorul, dupa inca doua serii de rapoarte in care pretindea ca nu gaseste responsabili, abia la data de 07.04.2015 a depus la judecătorul sindic “Raport refăcut si completat referitor la cauzele care au determinat starea de insolventa a debitorului Lactofarm SRL” precum si “Raport refăcut cu privire la rezultatele verificărilor întreprinse fata de solicitările creditorilor A.J.F.P. avand in vedere memoriul sesisare înregistrat de asociatul Rebegel Constantin”, prin aceste rapoarte concluzionând pentru prima oara ca exista responsabili pentru ajungerea debitorului in stare de insolventa, raportat la prevederile art 138, alin (1), din Legea 85/2006, infirmând astfel toate rapoartele făcute de el anterior si confirmând veridicitatea celor sesizate de Rebegel Constantin si de către creditori prin contestatiile depuse precum si necesitatea introducerii acţiunii pentru angajarea răspunderii persoanelor care au cauzat insolventa si falimentul Lactofarm S.R.L. conform prevederilor art 138, alin (1), din Legea 85/2006.

Astfel, abia la data de 25.03.2016, Adunarea Creditorilor Lactofarm decide sa iniţieze doua acţiuni in justitie, una sub nr 3237/85/2010/al 1 prin care se urmăreşte recuperarea prejudiciului de la Veneto Banca si Teodor Ancuta ca urmare a plaţilor ilegale amintite anterior, iar cealalta sub nr 810/85/2016 prin care se urmăreşte anularea contractului comercial falsificat nr 4150 amintit anterior si recuperarea prejudiciului de la Teodor Ancuta.

La data de 06.05.2016, banca Italo Romana (Veneto Banca) a depus la dosarul 3237/85/2010/al 1 un document nedatat, dar semnat si stampilat atat de Teodor Ancuta (in calitate de administrator special al Lactofarm) cat si de licidatorul Apex (in calitate de administrator judiciar), prin care aceştia instiinteaza banca ca sunt de acord cu preluarea de către Veneto Banca a sumei de 250 eur saptamanal.

Daca si statul roman este in imposibilitatea de a-si recupera prejudiciul avand in vedere multitudinea de infracţiuni comise de acest grup, atunci pentru ceilalţi oameni de afaceri cinstiti ar fi mai recomandabil sa urmeze calea lui Teodor Ancuta decât sa munceasca si sa plateasca taxe pe care sa si le insuseasca alţii protejati si care se situeaza deaspra legiilor.

Faptele prezentate mai sus se afla si in atentia organelor de cercetare penala, astfel existând pe rol mai multe dosare penale, ele fiind singurele in care se mai pun speranţele statului roman pentru a recupera prejudiciul de 5.260.667 lei si care mai au inca posibilităţile legale de a acţiona pentru recuperarea prejudiciului, daca nu cumva intre timp faptele se vor prescrie sau Teodor Ancuta va reuşi sa le pacaleasca si pe acestea, cazuri in care prejudiciul va trebui acoperit de toti cetatenii României care vor trebui sa plateasca taxe in plus ca sa compenseze prejudiciile produse de alţii.

Gabriela Firea vrea să închidă acest site.

Poți contribui la eforturile mele cu un abonament de 3 USD

sau în Cont: RO34INGB0000999907997658

53 comentarii

  1. #1

    WTF did I just read ?

    Thumb up 0
    • un mare TL, DR

      Thumb up 0
    • „Mai sunt sute sau mii ca el. Pierdere de timp. Si asa nu se face nimic.”

      Cine gandeste asa, este inca un prost care va fi jumulit de bani, fript si mancat cu fulgi cu tot, fara macar sa aiba idee de acest fapt.

      Thumb up 0
    • #4

      Cetinele, de ce modificasi tati comentariu’ ? Unde NOTu’ meu ?

      Thumb up 0
    • wasnt me

    • #6

      Îți răspund ție, dar văd că sunt și mai jos cu aceeași abordare. Faptul că nu te-ai obosit nici măcar să citești arată exact de ce suntem unde suntem: „noi suntem mai deștepți și mai superiori și ne doare în pwlă de hoți și de alții”. Măcar susținătorii PSD au decența să recunoască asta și să facă ceva pentru ceea ce cred. Tu pari genul care e nemulțumit de toți și de toate, dar fără sa contribui cu absolut nimic la schimbarea situației. Pentru oameni care fac ceva, părerea unor susținători PSD nu contează prea tare, dar se așteaptă la altceva de la ceilalți. În ziua în care toate „bulișarele” astea vor crăpa ne vom trezi cu toții în mocirlă și vom băga una clasica:”Și-au dorit victoria mai mult…”

      PS: Cu scuzele de rigoare, poate în realitate ești un băiat(sau o fată) de treabă. Poate ai votat, ai fost în stradă, ești într-un ONG, faci voluntariat anonim, încerci să miști lucruri. Dacă e așa, sunt sigur că n-o să iei ce am scris mai sus personal.

      Thumb up 0
    • #7

      ”Dacă e așa, sunt sigur că n-o să iei ce am scris mai sus personal.”

      Sa dea Domnul, ca ai scris-o ca un analfabet ”ril-dil”. ”S-o iei personal”, ce lozincarie purceasca a la rosbif de Delaware.

      Thumb up 0
  2. #8

    Nu stiu daca are cineva atata timp sa citească atata despre cum a furat un alt hot roman (sau nu). Mai sunt sute sau mii ca el. Pierdere de timp. Si asa nu se face nimic.

    Thumb up 0
  3. #9

    TL;DR: Unii au preluat fabrici/afaceri ramase dupa revolutie, au facut manevre, au primit fonduri de la stat, le-au bagat in faliment si au ramas cu banii. Cel putin asta am inteles dupa ce am citit primul si ultimul paragraf. Se poate aplica la 90% din milionarii Romaniei.

    Thumb up 0
    • #10

      True story. dupa cum vedeti romania e un stat unde se poate deveni milionar destul de simplu, trebuie doar sa vrei :))

      Thumb up 0
  4. #11

    faza trista pentru ca am cunoscut astfel de oameni si imi venea sa le crap capul cand auzeam ce oameni de afaceri rafinati sunt ei. hoti ordinari, janghine, merita sa infunde puscaria. dar, si ca de obicei e un dar, cel mai enervant e faptul ca peste cativa ani, copilasii astora vor face parte din tinerii milionari ai romaniei, povesti de succes, genii ale investitiilor etc.
    le doresc sa isi rupa cam tot ce se poate rupe!

    Thumb up 0
  5. #12

    Îmi pare rău că nu mă duce capul să dau și eu un tun de-ăsta. Stau și muncesc ca fraierul și plătesc taxe la stat.

    Thumb up 0
  6. #14

    Daca ala e prejudiciul, putea macar sa-si cumpere o pereche de pantofi ca lumea. Sa pozezi „business” la costum, dar in pantofi fara toc sau „toc” din plastic cauciucat turnat odata cu talpa e „ca dr$cu”. Nu spun, am avut si eu pantofi din aia, dar eram la primul job si mi-i cumparase mama 🙂

    Thumb up 0
    • #15

      Bunul gust se educa, nu se cumpara.

      Thumb up 0
    • nu uita ca o poza classy nu se poate facuta decat pe un scaun de bucatarie de 150 lei , piele ecologica.

      Thumb up 0
    • #17

      Da restul pate ok dupa tine… Costumul nici nu e din secolul trecut…

      Thumb up 0
    • #18

      Adevarul e ca si mie mi-a sarit in ochi costul de mort si pantofii de carton, dar apoi mi-am spus ca se imbraca precum e: un ordinar care da tepe si n-are niciun pic de clasa, educatie, stil, busola morala, you name it.

      Thumb up 0
    • #19

      *mi-au
      cred ca trebuie sa iau micul dejun, mi-e foame :))

      Thumb up 0
  7. #20

    In acelasi timp, ca persoana fizica, daca ai o datorie mica la ANAF imediat primesti scrisoare ca sa platesti. Mi-e scarba!

    Thumb up 0
    • #21

      +1

      Thumb up 0
    • #22

      Sa mai povestesc o data despre cum mi-a blocat ANAF TOATE conturile bancare pentru o datorie inexplicabila (chiar nimeni nu a putut sa-mi spuna „este de la…”) de 170 lei in conditiile in care sunam lunar sa intreb daca mai sunt cu ceva pe minus si figurez si acum la ei ca avand de luat 500 lei? Si cum m-au pus o saptamana pe drumuri, m-au facut sa astept ore la usi de birouri ca sa obtin o foaie cu care sa merg la banci sa-mi deblochez conturile pentru ca ei nu catadixeau sa o faca?

      Thumb up 0
  8. #23

    Cat mi-a luat sa citesc tot articolul, probabil ca aia au mai falimentat o firma..

    Thumb up 0
  9. #25

    :)))))))))))))))) Deci.
    Omul falimentează firme şi e pus tătic la Sibex, bursa de Sighii?!
    După el urmând la şefia bursei sibiene mega-ţeparul Cristian Sima?!

    Thumb up 0
  10. #27

    te doare capu de la volumu ăla, n’am înțeles decît că încă un golan împuțit a făcut bani pe spatele prostimii

    Thumb up 0
  11. #28

    Recunosc, n-am citit tot. Dar:

    1. Palaria jos, bo$$ ca ai indraznit sa publici asa ceva! Sper ca hingherii care-l protejeaza pe toarsu Ancuta sa nu sara pe blog.
    2. Bai tata, ce moaca are nenea si ce poza de milioane! 🙂 Cum cade lumina pe bara aia din spate, cum sta el ca un pasa (sa se vada ca e stapanul acelui loc), cum arata sofaua aia din spate parca e sala de asteptare la salon de ginecologie.
    3. Ce diferenta uriasa intre kktii astia din Romania imbogatiti tare si brusc (ca-s meseriasi in afaceri, fireste) fata de cei de-afara. Milionarii din Vest sant cu totul altfel (fini, maniere, impecabili in tinuta/comportament/protocol nah, au experienta sa citeasca omul si sa vanda ceva). Ai nostri nu, au toti comportament si aspect de ciocoi.

    Thumb up 0
    • #29

      nu uita sa adaugi la comparatie si „a cata generatie” …fac pariu ca prin multe albume de familie ale milionarilor din vest este un stramos (ala primu’ care a dat lovitura) care tine mandru un cap de indian sau imbracat ca un pirat si plin de sange…

      Thumb up 0
    • COAIE…”sofaua”? Bah lasonpula goala. Sofaua???????????????

      miash pula in ea de limba romana.

      Thumb up 0
    • #31

      boss, are dreptate
      chiar e sofa si exista in romana de sute de ani, ptr ca e din turceste

    • #32

      @Attila:

      Faci propaganda ieftina de postac pesedist.

      Iar astia tip Ancuta au in album cate-un bunic pemerist/pecerist/securist tinand capul insangerat al vreunui dizident politic sau biet taran care n-a vrut sa-si dea pamantul la CAP.

      Thumb up 0
    • #33

      @DanC: bai pula…la tine, asta cu postacul pesedist suna ca basistul lu’ Badea si statu’ paralel al lui domnu’ Liviu. plm, asta e un rahat pentru ca, cel mai probabil, e un hot parvenit…nu pentru ca aia sunt stilati si el nu.

      Thumb up 0
    • #34

      Bre Attila, istet mai esti! 🙂

      Esti postac pesedist pt ca faci jocul kktilor alora. Spunand „ce, si aia-s rai” le acorzi circumstante pesedistilor.

      Si cauzalitate, spui A=A „asta e un rahat pentru ca, cel mai probabil, e un hot parvenit” si n-are nici-o legatura cu stilul alora de-afara, aia era o comparatie.

      Never mind 🙂

      Thumb up 0
  12. #35

    Tot a taran coclit arata , cu toti banii lui.

    Thumb up 0
  13. Ce e aia TLDR ?

    Thumb up 0
  14. #41

    pe scurt, rezumat ptr cine a pierdut firul: un tovaras a belit cariciu cand a incetat sa mai contribue unde trebuie, cat timp a dat cu capu’ a fost ok dupa ce a oprit robinetu sau mai bine zis a schimbat tabara a primit vizita nkvd pardon anaf care l-a scuturat pe 5 ani inainte ca deh asa-i in tenis dar concluzia axiomatica e doar una: NU poti face evaziune fara complicitatea cuiva din sistem mai exact anaf, ia incercati sa faceti o manevra de gen ala ca de ex plata prin prime, sau compensari sau sa uitati darile la stat, poate va merge o luna max doua dar in urmatoarea sigur vin colindatorii daca nu aveti spatele asigurat, va zice mandea ca stie povesti de astea sute si alte zeci chiar si mai si, cu poponari cocotati in functii anaf care au pornit jihad personal cand au fost refuzati „la un mica”, nu-i duceti grija mosului ca se va descurca intr-un final, se joaca si el cu pretenii lui sa nu uite cum e viata, sa simta ca traiesc, dar i-a ziceti stiti ceva de fii-sa giarmati asta, cum e, se fute? …de fapt nu conteza, la cati bani are poa’ sa fie oricum, nu se refuza.

    Thumb up 0
  15. #42

    Doua aspecte triste:

    1. Nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat fara ajutor politic extern care vine cu contributiile aferrntr la coruptie.
    2. Articolul bate la fund 99.99% din “investigatiile” jurnalistice locale. Cum au spus multi, prea lung, prea multa bataie de cap. Mai usor este sa pui poze cu femei goale si semi-goale. Oh wait…

    Thumb up 0
  16. #43

    http://adevarul.ro/news/eveniment/video-exclusiv-sorin-ovidiu-vintu-daca-statul-roman-m-ar-prins-facut-faceam-puscarie-viata-1_547df123a0eb96501e4c39a2/index.html

    Titlul coincide cu ce raspunde SOV la o intrebare cheie despre capitalistii romani.

    Jurnalist: Ceea ce aţi făcut şi ştiţi numai dumneavoastră a adus prejudicii mari statului român?

    SOV: Păi, munca noastră este să furăm statul, domnule! Noi, oamenii de afaceri, asta facem, încercăm să păcălim statul.

    Thumb up 0
  17. #44

    Spasibo…doamna Mihaela!

    Thumb up 0
  18. #45

    Lectia asta e in programa pentru concursul pe meserii faza pe judet. Intrebarea care poate trece la olimpiada la faza pe tara e: cit la suta si cui ii e data spaga ca tina figura asta?

    Thumb up 1
  19. #47

    Si acum hai sa va sparg eu bula cu mare POC: va rog sa cautati in textul de mai sus cuvintele cheie DNA, arestare preventiva, sechestru asigurator, Laura Codruta Kovesi. Le-ati gasit? Daca nu, atunci cautati cu incredere cuvantul Sibiu. Asta apare de multe ori.
    Ei, daca stiti unde a fost pe vremuri sefa la DIICOT doamna deja mentionata si ati facut conexiunea logica poate veti intelege de ce sunt eu contra actualului ‘stat de drept’ desi nu sunt pesedist, n-am avut de castigat un leu de pe urma PSD sau a vreunul afacerist de curte al acestui partid etc etc etc.

    Thumb up 0
    • #48

      MARE POC trebuie sa faca o tastatura dinaia IBM veche in dintii tai: povestea descrisa aici incepe in 2006, Kovesi a fost procuror la Sibiu din 1995 pana in 2006.

      Thumb up 0
    • #49

      stai linistit, el nu e pesedist si nu are nicio agenda, e doar un om de bine care vrea sa afle cum se scrie corect futu-va-n gura de jegosi. si a luat o pe tarfa de ma-sa de manutza si ne-a si parasit

  20. #50

    O sa-ti inchida astia blogul daca mai pui din astea. Uite vezi, au inceput cu bricoleurul https://imgur.com/a/PoTgh

    Thumb up 0
  21. Felicitari autoarei.

    Thumb up 0
  22. Care pune botu’ la ce scrie in Forbes, sa fie sanatos ! In alta ordine de idei, daca vrei sa te imbogatesti, cinstea nu isi are locul…E ori una ori alta. Mare soc ca a facut manari. WOOOOW

    Thumb up 0
  23. #53

    Off topic Cetin, nu te mai uita, pleaca te rog de la TV!

    Thumb up 0