DeMaio a scris de dimineață un post în care spunea că îi place ce am scris eu despre Praga. Normal, au apărut și cei care mă înjură, dar predomină următoarea părere, desigur sintetizată.

Știu că am o țară de căcat, știu că e populată cu oameni nașpa, că avem politicieni de 2 lei, că Bucureștiul e un oraș urât cu spume, dar eu sunt mândru că sunt rromân.

În era globalizării, când granițele devin din ce în ce mai fine, te întreb eu rromâne, de ce te mândreşti că ești rromân?

Ai niște orașe urâte, împuțite, acoperite de gunoaie, pline de praf, cu străzi care arată ca după cataclisme.

Nici tu, nici părinții tăi înaintea ta nu ați fost în stare să creați nimic în țara asta, doar distrugeți și murdăriți, de când vă nașteți până muriți. Singurele lucruri frumoase din rromânia sunt bogățiile naturale, pe care le distrugeți cu obstinație.

Politicienii, oamenii care te reprezintă, sunt probabil cea mai joasă speță din europa, cu cea mai mare rată de condamnări, furturi, îmbogățiri peste noapte, legi date pentru familia proprie sau afacerile proprii.

Și totuși, fiecare dintre voi simțiți vibrația, revelația. Sunteți mândri că sunteți rromâni. Pentru că avem munte și deal și l-am avut pe Vuia și Coandă și pe Enescu.

Vai de voi.