Da, să îi ridicăm statuie, să o sărbătorim. Ea e mama care s-a întors pe podiumul de prezentare de modă după 9 zile. Ce realizare uriașă! Departe sunt momentele în care femeia era doar la cratiță. Ce căcat…
Așa ajungem să creștem maturi dezumanizați, care nu știu ce e mângâierea unei mame, ce e căldura unei familii. Bebeluși care caută sânul matern și nu îl găsesc, pentru că el defilează pe podiiumuri, împrăștiind delicat stropi de lapte. Mami îl vede în weekend, cum e și normal, dar se miră că nu o iubesc și se predă Copiii din ziua de azi nu mai au pic de respect.

Asta pentru că mama are o carieră, iar cariera e mai importantă decât orice. Copilul s-a născut pentru că așa trebuie și de gura lumii, părinților, soțului etc. Dar în rest, de aia s-au inventat bone și lapte praf, ca să aibă cine să îi crească.

Ne dezumanizăm pe zi ce trece. Și în loc să încercăm să ne corectăm, luăm asemenea exemple de tâmpenie drept modele de viață. În curând vor apărea și feministele, cu pizda încă tăiat și placenta proaspăt ingurgitată, care vor manifesta în parc pentru dreptul de a merge cu cordonul ombilical la vedere și pentru naturalețea schimbării tamponului de sânge de la naștere direct în birou.

Este un drept, da?!