O meserie ca oricare alta

Scris de Joyanna

–Iubitule, azi un pacient m-a cerut de nevasta!
Iubitul ma priveste 3 secunde cu atentie si ingrijorare apoi raspunde :
–Sper ca l-ai refuzat!

Maddame doreste sa completeze un album cu meseriile cititorilor. Una e aici : asistenta medicala in psihiatrie. De obicei cind spun cu ce ma ocup, persoanele au o reactie de usoara repulsie „lucrezi cu nebuni adevarati? aia plecati cu sorcova?” Le e teama. Mie nu imi mai este. In sectie sint maxim 16. Afara sint mult mai multi…

Fiecare loc are casa lui de nebuni: la Iasi e spitalul Socola ( „Socolistule!”) ,in Bucuresti „du-te si te trateaza la Spitalul 9!”, in America e „cuibul de cuci” („va amintiti de ” Zbor deasupra unui cuib de cuci”?), Italia are comunitati psihiatrice , in Spania sint manicomiile.
Uneori se ride: Gigi e un mosnegut cu parul alb si fara dinti care neaparat trebuie sa isi intinda niste crema pe pletele ramase , de orice fel, de la crema de ghete pina la cea de miini, sa se protejeze impotriva radiatiilor extraterestre.
–Gigi, hai sa faci dus!
–Nu pot!
–De ce?
–Nu ma lasa mama!
–Dar , Gigi, mama ta nu e aici!
–Ba da!
–Unde?
–Sub pat!
Daca ma uit si n-o gasesc, iese scandal. Daca ma uit si o gasesc, iese panarama. Puii mei, las pe cind vine femeia de serviciu si da cu matura pe sub pat, s-o scoata ea la iveala. Las dusul pe miine.

Doamna S e o fosta profesoara de engleza, veche cunostinta de-a noastra, din cind in cind se reacutizeaza si are nevoie sa reajusteze terapia. Intr-o zi privea la televizor vizita papei in Turcia. I se parea ca Papa arata cam trist. Si-a amintit ca in urma cu 30 ani un turc atentase la viata unui alt papa si a pus mina pe telefon „Alo, Politia? Cred ca se pregateste un atentat la viata Papei!” In citeva ore ne-o aduceau plocon.

Fecioare Maria, imparati ai Universului, spioni secreti, ginerele lui Putin, emisari ai unor lumi extraterestre… Napoleon inca imi lipseste din colectie. Unii sint adevarati vampiri energetici, altii au nevoie de o „resetare”.

Uneori citesc in ziar despre fapte petrecute in urbe si apoi ii regasesc pe faptasi in sectie. De obicei sint la categoria „de plins”. Daca sinteti impresionabili nu cititi paragraful urmator!!
Femeie cam saraca cu duhul, insarcinata , naste singura la domiciliu, in pat (nu era primul copil). N-are sot, locuieste cu parintii.. Lasa nou-nascuta sub plapuma si pleaca sa faca treburi prin casa. Cind o gasesc parintii femeii, bebelusul era mort. Anunta politia, femeia e adusa la noi pentru expertiza psihiatrica. Din cercetari rezulta ca copila se nascuse vie si murise sufocata. Birocratia impune inregistrarea ca nascuta si apoi decedata (daca ar fost vorba de un fat expulzat mort, situatia ar fi fost diferita). I se cere femeii sa puna un nume . Si ea alege Speranta.
Barbat de 80 de ani, fost profesor stimat, exasperat de bolile lui si ale sotiei, paralizata la pat de multi ani. Sint ingrijiti de fiicele lor, fiecare vine, pe rind, sa ii ajute la treburile zilnice. Badanta care ii ajuta in casa i-a lasat de azi pe miine si inca nu au reusit sa gaseasca o inlocuitoare. Nevasta se plinge mereu „Nu mai pot, nu mai pot, as vrea sa se termine o data, sa ma stringa Dumnezeu! ” Intr-o seara barbatul e cu moralul la pamint. Scrie un bilet de scuze, motiveaza ca nu vor sa fie o povara pentru fiice. O suna pe cea care trebuia sa vina sa doarma cu ei in noaptea aceea, spunindu-i sa vina mai tirziu decit de obicei si nu singura, dar mai ales nu cu nepotul. Cu cutitul de bucatarie o omoara pe babuta, apoi incearca sa se sinucida si el, dar nu mai are forta pentru lovituri decisive, se raneste destul de grav. Intre timp soseste politia, alertata de un vecin , la putin dupa aia ajunge si fiica, ingrijorata de mesajul telefonic. Cind a fost adus la noi, pentru vreo doua zile parea ca nici nu-si amintea ce se intimplase. Apoi, in timp ce vorbea cu un politist , ceva face click si incepe sa plinga „60 de ani impreuna!!! ce-am facut? Eu trebuia sa mor!”

Prima zguduire mai serioasa am avut-o cind a fost internat tatal unei colege de scoala a fiului meu. Ii cunosteam de vreo doi ani, erau o pereche care iesea in evidenta: masina ochioasa, imbracati mereu de firma, ea eleganta pina in virful unghiilor. Nu-mi imaginasem niciodata ca ar fi putut avea alte probleme inafara de asortarea cerceilor la pantofii cu toc.
A doua, cind am avut ca pacient un vecin. Impactul emotional a fost teribil, pentru ca am realizat ca oricine poate avea o cadere, un moment de explozie sau implozie in care i se stinge lumina , pur si simplu. Salvarea depinde de persoanele care stau in jur: daca reusesc sa lase prejudecatile la o parte si sa inteleaga ca e nevoie de ajutor specializat, primul pas bun e facut.

Din cind in cind cite o tentativa de sinucidere nereusita . Aproape toti , dupa ce vorbesc cu medicii psihiatri, isi dau seama ca nu luasera in calcul toate posibilitatile, ca avusesera o viziune partiala, depresia le pusese ochelari de cal. Ca gestul final nu era unica iesire. Cind esti in mijlocul furtunii, nu mai gasesti cararea buna. Cetin propunea cuiva ajutorul unui psihiatru, spunindu-i ca un tratament i-ar putea face ordine in dezechilibrul de substante din creier. O formulare simpla, eleganta si corecta. Un link fara pretentii https://gifer.com/en/Bypc

Frica de-adevaratelea mi-a fost o singura data. Nu ma sperie cei care au momente de agresivitate , chiar daca am vazut medic palmuit sau imbrincit. Dar am avut o pacienta cu personalitate multipla. Imi spusesera ca din cind in cind zicea ca se numeste Ivan si ii acuza pe toti de antisemitism impotriva lui. Intr-o noapte faceam rondul de garda, in mod normal intru in camere sa verific ca toti dorm linistiti. Cind m-am apropiat de camera femeii, am auzit voce de barbat care palavragea . Eram deja nemultumita, intilnirile nocturne sint interzise, mai si inchisesera usa . Am pus mina pe clanta si in clipa aceea am realizat ca toti pacientii barbati erau in camerele lor. Ca era insasi femeia cea care vorbea, cu voce schimbata. Mi s-a facut teama pe loc, o frica irationala, desi imi repetam „Stii foarte bine cum stau lucrurile, nu ai de ce sa te sperii!” Am anuntat colegii si impreuna am decis „don’t open that door!”

Dupa toate astea, va asigur de un lucru: toti aveti un diagnostic, doar ca nu e oficial ! 🙂

Gabriela Firea vrea să închidă acest site.

Poți contribui la eforturile mele cu un abonament de 3 USD

31 comentarii

  1. Vocea era chiar de bărbat, cu timbrul jos, sau era o voce de femeie care imita vocea bărbătească?

    Ca dacă e chiar de bărbat…that shit is scary…

    • #2

      Din vagile mele cunostinte de anatomie, creierul, oricat de nebun ar fi, nu poate genera testosteron.

      1

  2. #3

    Bine scris Mildred „Big Nurse” Ratched, foarte bine! Felicitari! Mai ai?

    21

  3. #4

    Deprimant.
    Singura catalogare diplomatica pe care o pot face articolului.
    Poate ca-s subiectiv, dar am circumstante atenuante.
    Tata a fost un Om. Nu e typo. Apreciere cu care sint perfect de acord toti cei care l-au cunoscut (de un sfert de ora sau o viata, indiferent) reactia e unanima.
    A facut un Alzheimer galopant, a durat 10 luni fara o zi de la declansare pina la aruncarea pamintului peste sicriu. Timp in care a trecut prin stadiile om-animal-leguma.
    Ii compatimesc (si totodata ma minunez) de o parte dintre cei care ingrijesc bolnavii de gen. Stiu sigur ca nu as putea sa o fac.
    Articolul ramine deprimant (nu stiu daca am mai zis asta). Si deprimant de real, sub toate aspectele.

    37

    • #5

      Sper să nu greșesc, însă eu nu am auzit de Alz ”galopant”. Ori a mai fost ceva pe lângă, ori nu ați observat voi semne și când zici Alz te referi la partea finală, care e într-adevăr crâncenă. Maică-mea a avut primele semne pe la 50 de ani și cu îngrijre și medicamente a trăit până la 60. Dacă anii 50-58 au mai fost cum au mai fost, în anii finali nu mai recunoști nimic din persoana respectivă.

      10

  4. #6

    Oiii, ultima povestire mi-a dat si mie niste fiori. Cred ca m-am uitat prea mult la filme horror, lol :)).

    Lasand gluma la o parte, un mare WOW, ca ai coaie sa faci o astfel de meserie.
    Probabil ca iti trebuie o rabdare de fier, empatie multa, curaj si mai mult si tarie psihica cu carul.

    Multumim de povestire. As mai vrea, pe viitor, daca permite Cetin. Sunt curioasa sa vad ce se intampla in „backstage”, in viata de zi cu zi, cand vine vorba de medici, pe orice specializare (sau chiar si asistente/ asistenti). Nu doar cazurile pe care le vedem la tv, ci cum decurge o zi.

    30

  5. #7

    The fun the joy!
    Am avut si eu putin contact cu zona asta cand am facut practica. O doamna care era in faza maniacala si trebuia obligatoriu sa dai mana cu ea si sa o privesti in ochi altfel iesea cu scantei. Plus ca avea centura de diamant la arte martiale, primita de la elena ceausescu. In faza de depresie era tinuta legata ca sa nu isi faca rau.
    Un domn care era convins ca avea corpul plin de tuburi.
    Un alt domn vedea dragoni care scuipa flacari.
    Chestii care te fac sa intelegi cat de nenorocite sunt bolile astea si cat de lipsiti de aparare sunt oamenii astia.

    12

    • #8

      Io cunosc un bulgar care se crede Emerson Fittipaldi cand face Brasov-Gorjului intr-o ora jumate.

      40

    • #9

      Bulgarul merge prin Domnești sigur!

      5

    • #10
      MP :)

      Ce e aia centura de diamant?

      Sau era o ironie si eu nu m-am prins?

      5

    • #11

      Centura de diamant era cam ca dragonii.

      1

    • #12

      MP: erai deja invidios, tu cu centura neagra 25 dani si te face o baba nebuna…

      2

    • #13
      MP :)

      @Alex:
      25 de DANE
      si e cam greu sa ma faca si la nebunie :-))

      1

  6. #14

    Când îl auzi pe Ivan vorbind nu e chiar atât de rău.
    Înseamnă că a oprit tancul.

    31

    • #15

      Tipic de altfel pentru Ivani sa o bage pe aia cu antisemitismul cand de fapt e doar o simpla rusofobie

      0

  7. #16

    iar o sa ma injure lumea, dar la faza cu speranta eu am ras…

    7

  8. #17

    sa nu mai stam pe bancute cu manutzele impreunate punand diagnostice si conturand tipuri de personalitati. sa isi vada de familiile lor. sa mai lase faurirea altora in functie de cum se trezesc intr-o zi, sa nu mai stabileasca nunti si endorsementuri/asocieri in functie de cd vor unii sa li se intample alora, iar cei care sustin astfel se persoane sa se duca de unde au venit. sa ajunga ei, copii lor si membrii familiilor lor asa cum vor ei sa-si bata joc se alti! @m znc!

    6

  9. Damn, s-a facut parul maciuca pe mine de la ultima faza!
    Faina povestirea si articolul! Brrr!

    0

  10. #22

    Eu stiam (sau credeam, ca nu-s sigura) ca n-ai voie sa-ti tratezi cunoscutii sau familia. Sau poate daca lucrezi la urgente nu prea ai de ales.

    0

    • #23

      Nu e medic, nu e decident.

      0

    • #24

      Si cu dreptul pacientului de a-si alege medicul cum ramane ? Un potential conflict de interese nu suprima dreptul pacientului. Din moment ce medicul e cu adevarat profesionist (sau ar trebui sa fie), chestia asta cu ‘nu ai voie’ e o aberatie. Ca sa nu mai vorbim de urgente.. aveam o nepotica in minus daca ma gandeam la idiotenii din astea.

      0

    • #25

      Ma bucur pentru nepotica ta, dar exceptiile sunt fix exceptii, trebuie facute in anumite conditii limitate (gen cand chiar n-ai de ales si trebuie facut ceva repede) si sunt foarte riscante, competenta celui care ii trateaza nu e intotdeauna un factor decisiv in conditiile astea (sunt o gramada de factori care trebuie cantariti bine de tot inainte de a lua un risc ca asta: e vorba de mintea unui om aici, nu ne jucam cu ea cum ni se pare noua, indiferent ce ni se pare ca e mai bine). Aminteste-ti ca asta nu e un simplu „conflict de interese” (gen sa ai invatatoarea de pe aceeasi scara sau diverse mici intelegeri) si ca poate avea doua taisuri, efecte care vor fi vizibile tarziu si va trebui apoi si mai multa munca pentru a le repara, depasi sau macar a putea trai cu ele o viata cat de cat normala. Fraza asta cred ca se aplica mai putin la cazurile Jollycai, mai mult la copii si alte persoane foarte vulnerabile si/ sau inca in formare. Nu vreau sa dau eu exemple si nu vreau nici sa te sperii inutil (sper ca-n cazul vostru sa fi fost intr-adevar ok), nu neg ca se pot face si exceptii, zic doar ca riscul acestora poate fi/ deveni mult prea mare (in primul rand pentru pacient) pe termen scurt sau lung ca sa merite; dar pentru cei care nu stiu: cautati singuri detalii pro si contra, experientele altora, etc., cantariti bine si (daca e legal, ca nu mi-a raspuns nimeni pe subiect), luati o decizie informata in prealabil.

      1

  11. Fascinant, scrieti foarte bine! Vrem o miniserie pe acest subiect, sau de ce nu o miniserie pe meserii

    8

    • Nu e o idee rea, să vadă lumea că mai există și alte meserii în afară de IT.

  12. #28

    Ai mare dreptate si cat sunt in afara acestor centre. Cred ca noi majoritatea mergem cu ceva ochelari de cal ca sa nu-i vedem, ca altfel ar insemna sa fim mai atenti cu cei din jurul nostru, mai pasatori, mai intelegatori.

    0

  13. #29

    Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar nu e o meserie ca oricare alta:
    https://allthatsinteresting.com/rosenhan-experiment

    Inchipuiti-va ca instalatorul confunda tevile sparte cu alea bune cu aceeasi usurinta. Ati mai apela la el?

    1

    • Nush. As incerca sa nu compar doua chestii complet diferite si sa imi iasa o concluzie unitara pe baza acelei comparatii.

      1

  14. #31

    Dupa toate astea, va asigur de un lucru: toti aveti un diagnostic, doar ca nu e oficial !
    Al meu cre’ ca e : Clinic sanatos!

    5

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.