Mi-am adus aminte care e faza cu ciroza și bacalaureatul.
Nu e chiar așa de spectaculos. A murit administratorul blocului, de ciroză și mi-am notat evenimentul, fiind un moment de relativă fericire, omul fiind un gunoi de maximă relevanță în ghena istoriei administratorilor. Ca exemplu, eu aveam mutație și plăteam întreținere în altă parte. El a decis că trebuie să plătesc întreținere aici unde stau, deși legea spune că, dacă aduc adeverință de unde locuiesc, nu există nici o problemă. A se reține că toate cheltuielile, gen apă, căldură etc erau plătite conform contoarelor. Tipul a catadicsit să îmi spună să îl dau în judecată dacă nu îmi convine. Sau, dacă uitam să îi duc apometrele, mă trecea la consum paușal. 20 metri cubi de apă. Numai că luna viitoare nu voia să regleze situația, citat textual ‘nu mă interesează‘. Și o grămadă de alte jeguri și mizerii, că na, eram chiriași.

Așa că în seara aia îi sărbătoream decesul.
În altă ordine de idei, îmi place enorm cum oamenii sunt perfect închistați la ideea de moarte. Lasă-l, nu zi nimic de rău, a murit, despre morți numai bine. No shit? Păi a fost un porc nenorocit, cum adică să nu mă bucur sau să nu înjur?
În fine, la mai mare.