Având în vedere că practic e singurul mod de socializare online pe care îl folosesc zilnic (nu, nu folosesc facebook, patru pătrate sau alte aiureli de gen) şi având peste 3000 de urmăritori ai aberaţiilor mele zilnice, zic că ar fi util un ghid de utilizare al twitterului, privit prin prisma mea.

  1. Twitterul este despre relevanţă. De la început şi până la sfârşit. Nu despre mii şi mii de unici. Dacă nu ai nimic de spus pe internet, dacă ai un blog de 2 lei şi twitterelile tale vor fi tot de 2 lei. Jur că nu încerc să jignesc pe nimeni. Nu toţi suntem făcuţi pentru asta. Nu toţi oamenii au talent la scris sau la exprimat gânduri pe suport electronic. Dacă blogul tău conţine mizerii de youtube şi imprecaţii la adresa bloggerilor mari care nu te bagă în seamă, deşi eşti foarte bun, aşa va fi şi contul de twitter. Iar dacă nu ai succes pe blog cu asta, de ce ai crede că ai în altă parte?
  2. Nu te apuca să dai follow în neştire, din primul moment în care ţi-ai făcut contul. Scrie întâi lucruri, defineşte-ţi un stil. Între timp dă follow la oamenii cu greutate şi oarecum relevanţi din domeniu, vezi cum utilizează ei joaca asta. Întotdeauna ai de învăţat, de la oricine şi întotdeauna va exista cineva mai bun decât tine.
  3. Când dai follow cuiva, nu da doar în speranţa că poate ţi se va da follow back. În primul rând adaugăţi cunoscuţii, prietenii, o să vezi că e destul de fun să le urmăreşti elucubraţiile. Ulterior, urmăreşte-i pe cei din nişa ta, sau hai să nu îi denumim atât de pompos. Urmăreşte-i pe cei ce au aceleaşi interese cu tine. Dacă îţi plac chestiile neortodoxe, urmăreşte-mă pe mine, dacă vrei să afli ce mai e nou în online, urmăreşte-l pe zoso, dacă ai un dinte împotriva ţiganilor sau al popilor, urmăreşte-l pe visurât.
  4. Când scrii, oferă plus valoare. Adevărat, nimeni nu îţi poate cere să scrii numai chestii interesante tot timpul, poţi să baţi şi câmpii cu graţie bovină, dar nu fi bovină non stop. Dă informaţii interesante, spune prostii, dar fă-o cu graţie, vorbeşte despre femei, dar să fie femei bune, îţi place să scrii în engleză scrie, dar scrie bine.
  5. Încearcă, pentru numele lui Allah, să nu dai twitturi gen Florin Grozea: Sunt în twice, distracţia e maximă, Sunt la studio, totul merge bine, suntem optimişti, Am mâncat un hamburger cu stafide, senzaţional, mi-a schimbat optica gastronomică. Desigur glumesc, Florin Grozea are şi twitturi interesante, dar e bine să eviţi chestiile enumerate mai sus.

  6. Iar dacă vorbim despre lucruri relevante, oferă-le în orele de maximă audienţă. Corporatiştii ajung la birouri între 8 şi 9. După care îşi beau cafeaua. Deci twitturile tale îşi ating maximul de audienţă între 8 şi 10 dimineaţa. Între 12 şi 14, corporatiştii ies la masă. Nu ezita, atinge-i cu ce ai tu mai bun.
    Începând cu ora 16, aceiaşi corporatişti sunt atinşi de lenea clasică a costumelor negru-albastre. Lene pe care şi-o consumă pe twitter şi pe bloguri. Bagă mare, alungă-le plictiseala cu twitturile tale alese. Desigur, dupa ora 8 seara, poţi să scrii orice şi oricui, toată lumea e acasă şi citeşte pe internet, prea puţi ni au viaţa personală.
  7. Ca şi pe blog, pe twitter trebuie să scrii în mod regulat. Oamenii trebuie obişnuiţi ca, din când în când, în timpul zilei să vadă ce scrii tu. Bun, prost, bagă mare pe interval. Cei ce te urmăresc vor decanta singuri grâul de neghină.
  8. Aminteşte-ţi că pe twitter sunt tot felul de oameni. De la bunici cu părul alb, la copii care de-abia descoperă tainele vieţii. Aşa că dacă simţi nevoia de a-ţi împărtăşi tainele pedofiliace cu toată lumea, abţine-te. Nu uita că şi autorităţile browseasă relaxate, odată cu tine. Asta aşa, pentru distracţie, da?
  9. Nu scrie pe twitter lucruri ce ţin strict de viaţa ta personală. Nu vrei ca un eventual infractor să afle unde locuieşti şi când eşti pelcat de-acasă şi nici nu vrei să vină Mircea Badea să ţi-o dea la ofertă pe Carmen Brumă, că tot a scos-o la material de inspiraţie pentru tot rromânul automângâietor.
  10. Dacă ai de purtat o discuţie mai lungă de 140 de caractere cu cineva, foloseşte emailul sau instant messengerul. Nimeni din cei ce te urmăresc nu e obligat să asiste la discuţia voastră. Da, ştiu, cine te urmăreşte o face pentru că vrea. Corect, dar atunci când ţi-a dat follow nu aveai discuţii de zeci de twitturi cu da, cool, se face, ne vedem, desigur, poate maine, ce misto, esti buna etc. Iar minimul respect este să nu îi oboseşti cu asemenea tâmpenii.

În rest, simte-te şi tu bine, prestează pe online, în curând vei deveni al doilea Mashable.
Succesuri.