O zi…

Scris de Joyanna, care isi trimite textele joi seara si asteapta sa i le public joy dimineata.

Driiiin-la-la-la…
Închid alarma de la telefon. Încă 5 minute…. Azi sint liberă. M. lucreaza, așa că dimineața e toata pentru mine. Mi-e dor sa fac sarmale, neaparat de dat cu aspiratorul, as face un pandispan, oare am timp sa-mi fac manichiura? după scoala duc copilu’ la antrenament…
„Mama, scoala-te, e tîrziu!”
„Iubire, ceasul e inainte cu 5 minute, avem timp!” Bombănesc in gînd „iar te-ai trezit cu noaptea-n cap, de unde oi avea atîta energie?” Continui „Îmi faci o cafea?”
„Nu! Tu imi pregătești micul dejun!”
„Ce anume?”
„Lapte cu biscuiți!”
„Asta poti sa iti faci si singur. Eu sunt specialistă in pîine cu miere!”
„Ok, m-ai convins!”

Ma prefac entuziasmată de victorie , fără să ii arăt că am văzut cum a şutit tableta si a inceput să butoneze. Ar mînca orice dacă îl las 10 minute pe youtube, dar prepararea nu durează nici cinci minute. Mai trage de timp…
„Sa stii ca incep sa mănînc eu bunatatile astea!” In doua secunde e așezat la masă. Suntem perfect in orar. Palavragim in timp ce imi beau cafeaua.
Spălat pe dinti, îmbrăcat, intre timp eu arunc niște pudră pe față și o tura de rimel. Azi machiajul a iesit perfect foarte usor, arat fantastic, înseamnă că voi avea o zi bună. Țîncul intre timp butonează de zor. Ma uit la ceas . „Recalculeaza programul!” Il anunt :
„Dacă nu iesim in doua minute, intirzii la școală”
” Nu, cum e posibil? de ce?”
„Frumuselule, cind esti gata îmbrăcat poate ar trebui sa te încalți, in loc sa te joci cu tableta?”
Pina la urmă alergăm, dar ajunge la timp.

Ma opresc la supermarket sa fac cumpărături. Primesc mesaj „Sîntem la bar, vii la cafea?” Mame de colegi de scoala…Hm, ieri a fost sedinta cu parintii, eram la munca, niste informatii la prima mina n-ar strica… Recalculeaza programul.
„Da, dar azi nu rămîn mult, am o grămadă de treburi de facut”
„Si la mine e la fel, dacă îmi intră hoții în casă in momentul ăsta si văd ce vraiște am lăsat, spun „Băieți, pe aici am fost deja!” si închid usa”

După jumătate de oră de taclale sint încărcată cu energie pozitivă, termin cumpărăturile. Îmi mai trebuie frunză de viță. Ma uit la ceas. Am timp sa fac tot. Dau o fuga la magazin.
„Dacă faci sarmalele mîine, după amiază iti pot aduce frunze proaspete, din grădină, in loc de astea la borcan!” Recalculeaza programul! .Miine nu, dar e posibil in seara asta.
„Da, multumesc!”

Ajung acasă, ma apuc de dereticat… Muzica la liber, Yanni e argint viu… Inca mai gasesc cite un fir de par de la mita pe care am tinut-o luna trecuta, cind prietena mea era in vacanta. Off, cit am mai tras si cu ea.. Daca M. nu ma paraseste nici dupa boacana asta, inseamna ca ma iubeste cu adevarat.
Aii, ce fecior dezordonat am! Oare cui o fi semănînd? Ăștia-s ochelarii mei, ii căutam ieri, ce fac pe biroul lui? Ah, da, îmi amintesc cînd i-am lăsat.

Daca fac prajitura acum, am cuptorul liber dupa-amiaza. „Se amesteca faina, ouale, untul, 100 ml de lapte”… Unde e paharul gradat? Nu e, am uitat ca s-a spart! Si acum ce fac? Masuratoarea de la mixer pleaca de la 200… Ochiometric nu merge, dulciurile sint capricioase, vor precizie… Recalcu… Daca masor 200 ml si impart la egalitate in doua pahare ar trebui sa functioneze. Picatura mai mult sau mai putin, ce naiba, nu e fizica nucleara… Ok, in tava si la cuptor…

E ora prinzului. Pauză de gustare in timp ce fac zapping. Cafeaua in timp ce hoinaresc pe net. Iar a scris Maddame un articol incendiar. Ma maninca degetele! Stai că raspund imediat! Recalculeaza programul. Eroare: risc sa rămîn in fata calculatorului pentru restul după amiezii si o să îmi para rău de sarmalele nefăcute. Lasa pe diseara…ok, atunci pregătesc umplutura, in felul ăsta cînd mă întorc cu frunzele, doar continui treaba…

Umplu cu apa oala de lut. Curat ceapa, morcovii, bag in mixer… „Fuck! Acuma ti-ai gasit !” Bolul de plastic s-a crapat. Si eu ce fac? De unde iau un mixer? La mina nici nu ma gindesc sa tai un kil de ceapa , adio pofta sa mai fac sarmale … Recalcu… Stai ca nu s-a rupt de tot! Daca il lipesc pe dinafara cu banda de scotch , poate ma tine tura asta. Pare stupid, dar daca functioneaza…. A tinut! Bag tot la frigider, lustruiesc bucataria.
Imi ramine jumate de ora.. Pregatesc echipamentul pentru sala si gustarea, un mini-sandwich (sa aiba copilul energie) si o bucatica de pandispan (ce parfum… ) Fi-ti-ar sa-ti fie! S-a rupt felia de piine ! Si era ultima! Recalcu… Sa-i duc numai prajitura? Oare daca pun brinza topita se fixeaza? Da! Perfect!
Arunc un ochi pe blogul tatarului. Faina argumentarea asta, merita un plus. Nuu, comentariul asta era exact ce voiam eu sa scriu… N-are sens sa repet. Dau un plus.

Intre timp iubirea vietii mele a ajuns acasa. „Ma duc sa iau Chistocul de la scoala. Inca e timp frumos, as merge in bicicleta la antrenament. Il las acolo si fug la magazin sa-mi iau frunzele de vie”… „Mama, da’ sa nu pleci pina nu jucam „ratele si vinatorii”, ca sa ma vezi!” Calculez distanta si timpii necesari, se poate face. „Sigur, campion!”
La intoarcere ma inchid in bucatarie si incep sa invirt sarmale. De fiecare data e acelasi ritual : muzica incepe cu „Belle”, Garou in concert si amintirile curg… La mine introspectia e intotdeauna insotita de activitatea miinilor, ca lanternele cu dinam: invirt manivela si creez lumina necesara pentru a privi in profunzime. Se poate inventa un perpetuum mobile alimentat de ginduri?

Ma uit la ceas . Recalculeaza programul.
„Iubire, de data asta vor fi gata tirziu. Te ocupi tu de cina?” Iubirea schiopateaza.
„Acu’ doua zile ti-am facut masaj la umar, azi ce ai la picior?”
„Cred ca imbatrinesc, Esti sigura ca vrei sa-ti petreci restul vietii cu mine?”
„Hm, cer ragaz de gindire. Pina cind imi dai timp sa raspund?”
„In ritmul asta, ai numai doua saptamini! Scrie-n calendar, sa nu uiti!”
Ridem ca doi adolescenti.
Dupa cina „Mama, ne dam intilnire pe divan?” Fiecare cu cartea, desenele animate sau tableta lui. Nu mi-am dat unghiile cu oja nici azi.
„Mama, vii sa-mi spui noapte buna?” „Da, pui mic, si iti spun si un secret: mama si tata te iubesc mult de tot!” Zimbeste: „Multumesc!”

Inainte de a mi se inchide ochii „Futu-i! N-am dus gunoiul! Cui ii pasa ? si miine e o zi!”

40 comentarii

  1. sunt de acord cu î dar mă dor ochii de la diacritice

    8

  2. Gunoiul se duce dimineata, sa-l duci seara e semn rau, maica …

    2

    • #3

      Eu de cele mai multe ori îl duc seara și mă enervez de tot atâtea ori. Încuie jegoșii ușa din spatele blocului…

      0

    • baga bete de chibrit in yala:))

    • #5

      Vorbeste cu administratia, sa iti dea cheie. Noi am cerut o copie si ni s-a dat.

      0

  3. #6

    n-am rezistat prea mult…

    13

  4. #7

    Scrierea asta trebuia s-o trimiti la revista „Povestea mea”. Mai bagai si tu ceva pikant (o aventura cu instalatorul) si mergea la fix la aia.

    Astept cu nerabdare urmatoarele texte ale joyanei, daca se poate tot d’alea grele, pe la nivelul: „fuck, s-a rupt felia de paine”.

    22

    • #8

      E un trend început de MM, un fel de chick lit autocontemplativ, „l’art de bien remplir ses jours” + eroism casnic. Mie nu mi-a displăcut.

      6

    • Dar la MM n-ai fi comentat, sa se bucure și ea de aprecierea celui mai mare critic al ei :))
      Reao!

    • #10

      A, nu. Ar fi ca atunci când baronul de Charlus a binevoit să o frecventeze pe Mme Verdurin. Masacru salonard. În aceeași ordine de idei, fazele astea cu „reao”, „fată” etc. ar trebui rezervate pentru momentele glorioase de role playing pe, în și împrejurul altarului conjugal. U get my gist?

      https://youtu.be/KBqrBnvnlLU

      2

  5. #11

    Nu vreau sa fiu carcotas, dar am o nelamurire: cum se poate merge „in bicicleta la antrenament”?

    7

  6. Boring!

    12

  7. #14
    MP :)

    Hey,
    E un inceput promitator
    Are si o picatura de umor
    Mai pune un ardei iute sau doi
    Soon, everybody will en-Joy :)

    0

    • #15

      Oh the cringe….HR? PR? Iq….???
      Ma tu scrii versurile alea tampite de la firme din sala de mese?
      Nu te ingrijora, arati bine azi.

      2

  8. Ce e asta, jurnal de bord?

    12

  9. #17
    Green

    O zi de angajata, sotie si mama dedicata si cu vocatie. Dar inainte sa te culci poate ii faci si un „masaj” lui M sa fie cu happy end! Auzi… gunoiul!

    5

  10. #18

    Dupa ziua de saptamina trecuta (greseala mea ca nu am trimis textul cind trebuia), hai sa povestesc de cea de azi, sa se bucure cine are de bucurat:
    M-am trezit cu febra musculara ( ieri am exagerat cu gimnastica). Cred ca am tras cam tare si de sufletul meu, ca si el ma doare.
    Azi e ziua in care colega mea de echipa, cea alaturi de care am lucrat in ultimele 6 luni, e operata a treia oara din iulie incoace. Ieri ar fi trebuit sa inceapa chemioterapia, dar nu a fost posibil.

    Cind sa ma duc la munca, mi-am gasit bicicleta blocata. Ha,ha, cum sa blochezi o toacla?
    Fiul noilor mei vecini ( un smecheras de vreo 16 ani) a legat cu lantul bicicleta lui de a mea. Ma intreb daca e neatentie, greseala sau avertisment, pentru ca in ultima vreme isi tot lasa bicla pe locul meu, daca il gaseste liber! (Al meu, vorba vine, e locul pe care il folosesc de 13 ani , pentru ca e comod si adapostit. Mai sint 4 locuri, dar tinarul nostru vecin se pare ca vrea sa faca schimbari. Nu m-ar deranja daca mi-ar spune ca il prefera, dar modalitatea asta de impins pe muteste ma siciie! Cred ca o sa-l intreb deschis cu prima ocazie cind il vad!)

    Am ajuns in ultimul minut. La munca…. ca la nebuni: o pacienta mi-a strigat ca sint o cretina care munceste toata ziulica pentru trei surcele, imbracata intr-o uniforma, in timp ce ea traieste libera si din cersit cistiga 30-40, basca atunci cind ii e foame , intra in magazin, alege o bucata de salam de marca preferata si se roaga de ceilalti clienti sa i-o plateasca. Ce sa-i raspund? I-am zis foarte serios ca avea dreptate si ca intr-o viata viitoare o sa urmez si eu calea asta….

    Am asezat niste sticle cu clor si una nu era inchisa bine, m-am improscat.
    Am rasturnat (nu-mi explic cum) o masuta cu materiale, nimic grav, doar sa le culeg si sa le asez la loc.
    Am cerut doua zile libere si am completat gresit formularul (pe care in mod normal il cunosc pe de rost)

    Ajunsa acasa deschid site-ul si vad dojeneala gazdei, in opinia mea pe nedrept. Zau ca nu astept nimic. Adevarat ca initial cochetasem cu ideea textelor de joi, dar am anuntat ca nu pot fi constanta. Iar daca nu pot da, pentru mine inseamna ca nu pot cere.
    Toata admiratia si respectul pentru Cetin care scrie in mod continuu, mai ales ca o face de acasa, pentru ca asta e slujba lui. Eu la munca ma duc intr-un loc unde nu e prezent copilul meu, care sa se supere ca il pun sa faca lectiile, apoi sa imi ceara ajutorul, apoi sa iesim afara la joaca, apoi sa ii pregatesc cite in luna si in stele…. Binevenite textele altor oaspeti, chiar daca apoi ma sfiesc sa ma inghesui si eu… Lasa ca n-au intrat zilele in sac…

    Ca seria ghinioanelor sa fie completa , nu putea lipsi faza cu computerul care se blocheaza si pierd aproape intreg comentariul . L-am rescris.
    Azi am chiar o bad karma. Si inca nu s-a terminat ziua…

    PS: comentariile rautacioase nu fac parte din bad karma, stiu ca sinteti normali asa! Imi sinteti dragi! ;)

    7

    • Vrei să-ți zi eu una cu bad karma?
      Mi s-a blocat calculatorul și l-am lăsat așa, i-am zis unui puștănică de la IT să vadă ce are, am plecat. Pe drum m-am certat c-o bulănoasă că mi-a tăiat calea și i-am șters un pic bara, până la urmă am iertat-o c-a zis că e braziliancă.
      A doua zi când m-am întors la birou mi-a zis puștanu că cică hard draivul e belit, nu se mai poate face nimic… Îți zic, să mor, nu alta. Aveam acolo toate filmulețele cu brazilience. În doi, în trei, în grup…

      6

  11. Ce sport faci, doamnă?

  12. #26

    Parca am citit un text scris de sor-mea… Adica nasol. Tocmai ce am avut o mini cearta cu ea despre obsesia ei de a face incontinuu ceva. Pentru ca trebuie, pentru ca TREBUIE !!!! Si dupa aia cine se plange ca vaaai nu mai poate de oboseala, ca dor salele, ca n-are chef decat sa zaca Duminica asta… De fapt cam toate Duminicile sunt zacute, pentru ca deh, nu de aia ai viata, ca sa fii sclavul familiei?? Nu ala e scopul principal, ca tu sa faci de toate in timp ce barbatelu vine „obosit” si se arunca la pc pana la 12 noaptea? Asta in conditiile in care lucreaza de obicei cam 3 zile pe saptamana si alea uneori sunt state degeaba? Si asta in conditiile in care sunt doua fete de 10 si 13 ani in casa aia! Da care deh, nu pot ele face cum trebuie, tot mai bine face ea si uite asa amandoua au crescut cu lenea de 2m pe ele, nici farfuriile nu si le spala.
    Bai nene o sa va plezneasca inima inainte de vreme, ma jur. Si nu e vorba ca nu trebuiesc lucrurile facute, bai da de ce in ritmul asta? De ce tre sa se transforme totul intr-o cursa contracronometru, voi mai apucati sa va si bucurati de viata asta (sor-mea stiu ca sigur nu) ? Sau asteptati sa ajungeti la pensie sa va bociti in pumni ca vaaai a trecut viata pe langa voi tot recalculand… Trist rau de tot.

    9

    • sentimentul de eroism si sacrificiu, cultivat in familie

    • #28

      :) neaah, mama in nici un caz nu era asa, daca la asta te refereai. Facea ce era de facut in casa, da ca mine, adica pe principiul „lasa ca nu explodeaza farfuriile alea nespalate pana maine dimineata”. In casa la noi tata gatea in mare parte din timp, pentru ca ii si placea si eu si sor-mea ajutam in casa la curatenie inca de pe la 7 ani, sa nu mai zic de „du-te si ia paine” asta deja era reflex, venea ora 5, ma duceam sa iau paine… Nu stiu de unde atata disperare la ea.
      La noi nu era duminica sa nu mergem TOTI in parc. Bagam mers pe jos pana in Herastrau din Giulesti, ori mergeam chiar si pana la padure la Baneasa, jucam volei etc… Never ever nu am vazut-o pe mama sa fie in halu in care e sor-mea. Da nici nu accepta sa zac precum printesa la 13 ani si ea sa isi rupa carca in timp ce eu ma uitam la desene.. Asa ca nu stiu de unde

      2

    • #29

      Ah, sau te refereai la Joyanna… Ca daca da… Mno, dupa exemplul referitor la familia mea, dupa cum vezi nu e ala intotdeauna cazul…

      0

    • nu, nu, la sora ta. mai cunosc specimene, cum ar fi sora mea

    • #31

      dar de ce sa te certi cu ea, pentru a-i schimba stilul de viata?
      Nu inteleg de ce sora ta AR TREBUI sa faca cum decizi tu ca e mai bine pentru ea….

      2

    • #32

      @Stefablue, pentru ca nu vreau sa faca infarct inainte de 50 de ani, de’aia !

      2

    • #33

      pe ea ai intrebat-o daca vrea?

      0

    • #34

      Ioana, io-s ca tine și mama e ca soră-ta. eu ”nu explodează farfuriile alea dacă stau nespălate până mâine (azi am stat în picioare x ore ca să gătesc, nu mai am chef de săpături arheologice după niște energie pt spălat farfurii)”, mama ”se crapă cerul și se prăbușește pământul în haosul primordial dacă nu spăl farfuriile alea acum, deși eu mă clatin de oboseală”.

      geez, la un moment dat, cu o anumită ocazie, era leșinată de oboseală și a continuat să spele niște chestii. după aia i s-a făcut rău de-a trebuit să chemăm salvarea.

      și nici nu cere ajutorul. și apoi ne reproșează că nu înțelegem, că pentru ea e un efort (are și ceva probleme de sănătate) și că de ce n-o ajutăm. cum zice Fluture la Prințesa Ardealului, ca să primești ajutor trebuie să-l ceri.

      iar în capul meu figurează ”dacă fac ceva înseamnă că pot să fac acel ceva, dacă nu mai pot (oboseală, stare de rău, etc), nu-l mai fac, că nu se crapă cerul; dacă te văd că faci ceva și nu ceri ajutor pt mine înseamnă că poți face acel ceva fără ajutor, mă bagi în ceață dacă tu faci o chestie și-mi reproșezi după aia că nu puteai și că trebuia să te ajut”.

      plus că are niște idei destul de crețe cu privire la curățenie, de exemplu. idei care-n capul meu (și al altora) nu există. nu pot să nu uit cum la aniversarea ei de 60 de ani ne-am dus acasă să-i face o supriză (eu, frate-meu cu familia), cu cadou, cu tort, cu carne pregătită de pus pe grătar, să fie bine, să nu facă nimic, să se bucure. îmi șoptea îngrijorată c-am prins-o cu casă neaspirată. și eu pot să bag mâna-n foc (realmente pot să fac asta) că nici eu, nici frate-meu, nici cumnata n-au observat și n-au dat două cepe degerate pe faptul că era sau nu aspirat.

      2

    • #35

      @Ady-P Eu am avut asa ceva in bunica-mea care cred ca avea chestia asta cu curatenia pe fond nervos, fiind control-freak combinat cu gena de maresal, ea cand nu putea sa rezolve o situatie facea curat. Probabil ca ii dadea senzatia ca at least she is fixing something. Tin minte ca era terminata cand venea pe la noi si ne gasea cu gunoiul nedus ne spunea cu calm si usor dezgust asa: Puneti mama niste soda peste sa nu va umple viermii… :)))) Ahahahaha, cat mai rad acum cand imi aduc aminte. Eu si sormea nu am fost asa afectate si nici nu am mostenit asta in schimb ceva trauma tot a ramas. Imi aduc aminte si acum fata socata a lui barbata-miu care la vreo luna dupa ce a murit bunica-mea m-a gasit intr-o sambata pe la 7 frecand dulapurile din bucatarie. O visasem si era maxim de dezamagita de „jegul” de pe ele. Si mi-a mai facut-o o data cu masina ei de cusut, cea mai de pret posesie cu care ne cususe countless fustite, ceaceafuri, costume de serbare, etc si de care ma pusese sa jur ca o sa am grija sa nu o las in umezeala si frig. Dupa ce ea s-a dus am inchis tot si am plecat 250 de km la Bucuresti inapoi. Masina de cusut a ramas acolo. Si da prin noiembrie o ninsoare si un vaj de numa numa. E, cine credeti voi ca mergea pe A2 prin viscol sa aduca masina de cusut la caldura? Dap, eu. Ce e drept de atunci nu am mai visat-o, dar she freaks me out inca…tre sa recunosc.

      4

  13. #36

    Noroc ca aM fata, dat diind nuMele Meu…. Ca Ma siMteaM cu Musca pe caciula…

    1

  14. #37

    Am citit cu vocea aleia din google maps: ” reconfigurarea traseului”.
    Nu stiu daca asa functioneaza sau doar incearca sa fie haioasa dar sa mor io ca e atat stress in textul asta ca dupa doua-trei texte din astea se-nfunda coronarele, dai in aritmie, bagi un AVC….
    Fereasca sfantu.

    2

    • #38

      Good point.
      Dar incearca sa citesti cu vocea lui Nea Marin. Sau cu un soptit conspirativ „psst! recalculeaza” de la ingerasul/dracusorul de pe umarul tau.
      Face acelasi efect?

      1

  15. #39

    O zi…

    ora 7:Te rog sa nu il trezesti pe fratituuuu
    ora 7.05: Te rog sa nu il dai pe fratitu cu capul de parchet.

    Rinse, repeat, rinse, repeat.

    Ffw ora 21: muci, muci, alti muci, ma doare in gat, m-am stricat la stomac, nu mai linge gresia, ia mana de la puta.
    Ora 22: dooooooooooooooooooooormiti odataaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.
    Ora 23: daca beau un pahar de roze si se trezeste ala mic oare ii pun pampersul in cap si biberonul la fund? aaa…fuck it, sa mai dezbatem aprins la Cetin pe blog despre soarta lumii.

    2

  16. #40

    „oare ii pun pampersul in cap si biberonul la fund?”
    Nu cred. Alarma de eroare ar continua pina ai combina corect toate piesele….
    Toarna linistita rozè-ul ala….

    2

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Dacă doresti să dai like unui comentariu, trebuie să fii logat in contul tău de pe cetin.ro

Citește și...

E plin internetul de meme și reproșuri despre cât de nasol e la arabi și cum femeile nu au drepturi și despre cum această sălbăticie trebuie eradicată etc. Totodată, aceste memeuri sunt făcute de pe o terasă de la Burj Al Arab, cu o cafeluță tradițională și narghileaua în dinți. Eventual ne revoltăm […]

Vorbeam acum ceva vreme cu un prieten care îmi spunea că îi place să-și țină femeile geloase, ca să nu se plictisească. Recent, domnul meu suflet pereche spunea că n-a fost niciodată gelos și că nu există absolut nimeni și nimic care să justifice sentimentul ăsta. Nu suntem stăpâni pe sufletul celor pe […]

Un montaj de asemenea anvergură, mai rar. Băiatul care face chestiile astea pe jandarmemeria își irosește viața aiurea dacă nu trăiește din editare video pentru comedii, pentru că, domnilor, e inuman ce se întâmplă.