După postul de ieri, în care explicam cât de prostuțe sunt muierile, la nevasta în comentarii au apărut niște reacții care mi-au arătat că prostia este o stare de fapt, caracteristică oricui citește aberațiile numite dogme religioase.
Regarde și vă minunați:

Orgasmul este o experienta puternica care are ca urmare diminuarea functiilor spirituale: slabirea simturilor, a ratiunii.

Cu fiecare orgasm fiinta umana înainteaza spre dezintegrare.

Observând batrânii care au avut viata sexuala si cei care nu au avut (calugari si calugarite, preoti catolici) observam o puternica degradare la primii si pastrarea puterilor sufletesti la cei din cealalta categorie.

Cred ca placerea orgasmului trebuie evitata, unirea trupeasca sa fie facuta doar pentru nastere de prunci, cu o lupta contra gustarii placerii.

Deci, unirea în trup a oamenilor se petrece doar pentru a procrea alți prunci, care la rândul lor să proslăvească minunatul nume dumnezeiesc și, când le va sosi vremea, să facă la fel ca și părinții.

Dar stai, la bărbați orgasmul este asociat cu ejacularea. Deci orgasmul masculin este darul lui dumnezeu pe pământ, pentru că din el apar copiii, care îl vor slăvi pe minunatul dumnezeu, care a creat omul pentru a-l slăvi o viață.

Deci concluzia ar fi că femeia trebuie să lupte din toate puterile împotriva orgasmului, pentru a putea să îl slăvească pe dumnezeu cu toată ființa, altfel suferind scăderi de concentrație.

Cum puii mei poți respecta o religie care are asemenea dogme? Cum poți respecta un așa zis dumnezeu care consideră că scopul tău în viață este să îl slăvești zi și noapte, chiar și când te fuți?

Acum înțeleg de ce precuvioasele doamne țipă în momentul culminant „OH, DUMNEZEULE!”.
De fapt ele încearcă să împace și capra și varza.