Citeam ieri cum Moise Guran a devenit și specialist în pământocultură și cum declamă el cu mânuța aia dolofană pusă pe inimă, că nu are nimic dacă străinii cumpără pământ în România. Ah, și consideră că 20 de miliarde de euro e o sumă imensă, de care nu poate dispune nimeni. Cam valoare achizițiilor pe care le face google într-un an. Dacă sunt cumpătați.

Ați auzit de biodiesel?
Biodieselul e un carburant obținut din rapiță sau soia, carburant care trebuie introdus obligatoriu în compoziția benzinurilor aflate pe piață, în proporție de minim 5%. Motivația este destul de neclară, justificările sunt destul de ambigue, dar producția este extrem de profitabilă.

Milioane, zeci de milioane de hectare de teren fertil sunt cultivate cu rapiță, destinate producerii biodieselului. Prin urmare, de câțiva ani, există o reală vânătoare de terenuri în țările în curs de dezvoltare și în africa, iar în unele țări, gen Etiopia, peste 70% din terenul fertil este deja ocupat cu culturi de plante energetice. Oamenii mor de foame, dar ce lipsă de poluare splendidă…

Nu vreau să mai divaghez în amănunte care nu interesează pe nimeni.
Pentru că problema e simplă. Dacă cultivi rapiță pentru benzină, nu mai ai unde cultiva alimente. Iar în românia, prețul terenului agricol este infim, comparativ cu alte state europene. Suntem, ca țară, un eldorado pentru cei ce se ocupă cu asta, dar se pare că, la nivel executiv, aceste lucruri scapă/

Ce îi va împiedica pe Monsanto de exemplu, să cumpere pământ ieftin, pe care să crească benzină scumpă? Probabil nimic. Ce vom mânca noi? Desigur, castraveți de la bulgari și gulaș de la unguri. Cu ce vom cumpăra acei castraveți? Cu scoici de pe plajă.