Cât timp am fost plecat la prietenii ruși, am avut de la Panasonic un Toughbook, mai exact modelul C1-CF. Ideea inițială a fost să îl testez într-o ploaie rusească și să pun filmul pe blog.

Ghinion, ploaia rusească a fost doar o miniburniță, câteva zeci de minute, după care s-a transformat în soare rusesc, care nu ne-a mai părăsit până la plecare. Având în vedere că nu sunt vreun maiestru al reviewurilor de laptoape, o să scriu fix ce mi-a plăcut și ce nu.

Să încep cu ce nu mi-a plăcut, că sunt mai puține.
Trackpadul e lame. Mic și rotund, cam de dimensiunea unui capac de borcan de iaurt, având înglobată și funcția de scroll la atingerea marginii. Atingere care e imposibil să nu o faci, pentru că e un trackpad mic. Și rotund.

Ca la orice firmă care se respectă, butonul Del nu e în stânga sus, ci altundeva. Probabil. Eu nu am reușit să îl găsesc.

Ce mi-a plăcut.
Ecranul care se rotește, transformând laptopul într-o tabletă. Mi se pare un feature genial, pe care mi l-aș fi dorit demult la laptopurile mele

Același ecran genial este și tactil, în același timp. Adică ai un laptop și o tabletă. Merge și cu degetul, deși are și stylus.

Este cu adevărat rezistent. Am lăsat-o pe moștenitoarea blogului să se joace cu el cam o oră, timp în care a tras de el din toate direcțiile, a rotit ecranul până a obosit, a smuls tasta Shift (a mers pusă la loc, stai liniștit, Octav :mrgreen: ), a vărsat un biberon de suc de fructe pe el (s-a curățat de zici că e nou), a dat cu laptopul de pământ cam de la 1 metru și în final, a fost bine mersi.

Bateria ține vreo 5 ore, ceea ce e foarte tare, având în vedere câta-i monstrulețul este și faptul că Toshiba al meu mă ține 45 de minute.

În rest, un laptop țapăn. Foarte dur, rezistent, creat pentru oamenii care chiar au nevoie de un laptop în condiții extreme.