Foto

Să vă povestesc pe scurt despre domnul Dan.
Domnul Dan trăia în bloc cu mine. Era veteran de război, nu mai știu cu ce grad a fost pensionat. A luptat pe front, a fost rănit, a fost luat prizonier, a fost eliberat printr-un schimb de prizonieri, s-a întors înapoi pe front, a fost rănit iar, după care mărinimoasa românie l-a dat drept prizonier rușilor când i-au trădat pe germani. S-a întors în românia… cândva, nu știu când.

Domnul Dan a murit la 92 de ani. A paralizat complet, netransportabil. Statul român nu i-a dat nimic. Avea pensie de veteran de război de vreo 120 de lei și pensie de stat de 900 de lei. Din pensia aia trebuia să își plătească toate nevoile. Un om care și-a vărsat sângele pentru românia. Verificabil, cu acte, există inclusiv mențiuni ale sale în arhivele militare, și le-a scos când a fost să îi recalculeze pensia. Nu, nu i-au recalculat-o l-au trimis la plimbare, nu avea dosar cu șină.

Acum comparați vă rog cu pensia unui mizerabil general din armată, care iese la 55 de ani, încasând lunar 20 000 de lei.
Și o să înțelegeți de ce totul e un gunoism.