Să nu-ți pierzi capul

Am fost și sunt un expert în dating.
Online, offline, cum vreți voi, vă dau lecții despre cum să ieșiți cu fata, ce să faceți s-o impresionați de la prima apariție, cum să fie prima privire, primul pas, primul cuvânt, am rețeta garantată a succesului.
Dragele moșului, vă zic cu mâna pe inimă, vă iubesc pe toate dar rețeta e doar pentru bărbați, că ei sunt cei nepricepuți, împiedicați, cu privirea-n pungă și gândul la berbuncă.

Doar că, experiența asta nu a venit așa de la Medgidia, ci am căpătat-o pe parcurs.
Am trecut și eu prin destule.
De la Roxana care nu știa să converseze și îmi povestea despre porumbul lui taxu când avea orgasm până la Satina cea fulgerător de inteligentă – care în timp ce ne iubeam noaptea pe plajă îmi zice:
– Iubi, mie îi place durerea, nu vrei să ți-o tăvălești puțin prin nisip?

În fine, azi ne oprim la noțiunea de ligă.
Știu, ați auzit de nenumărate ori sfatul cu să nu îți iei gagică la un nivel mai sus sau mai jos decât tine. Că n-o să meargă. Dacă e prea deșteaptă te vei simți prost, dacă e prea prostuță te plictisești, dacă e prea pasională te întorci acasă franjuri, dacă e frigidă faci luxație și tot așa.

Problema e că eu niciodată n-am pescuit în liga mea.
Habar n-am de ce, dar mai mereu dădeam fie peste zeițe de-o frumusețe rară (clar cu mult peste categoria mea), fie cu mult mai inteligente (de obicei și mai în vârstă ca mine) care mă dominau lejer intelectual – dar tăceam și învățam să ascult – ceea ce mi-a adus mai multe avantaje.
Nu a existat niciodată un echilibru, eu eram mereu cel care trebuia să fac eforturi s-o impresionez, ea era cu mult mai sus.
Țin minte că eram o dată cu o fetișcană la un bal al rugby-știlor din Constanța, băi nene, arăta fata asta într-un anume fel.
– Mie îmi place să dansez… zicea ea măgulită de privirile atâtor brute.
Cu rochia aia lungă pe ea, care-i venea foarte bine, era și păcat s-o țin doar la masă. Nu știu ce-am făcut, i-am călcat pe un colț de rochie, s-a desprins din umăr, s-a răsucit și-a rămas în chiloți.
Muaaa! Ce sâni drepți… – am zis în gând eu cât și jumate de echipă.
Păcat că atunci i-am văzut ultima oară.

Așa că din floare-n floare, din sudoriță-n profesoară de înot, am ajuns s-o cunosc pe Aida.
Nu am cum să v-o descriu – avea multe superlative fata – și pe lângă faptul că era studentă la filosofie (sprânceană ridicată) și de o rară frumusețe, mai era și fiica unui cunoscut machedon dobrogean, bani cu pala, pfaidemine, ai belit-o Iliuță, muncești 3 luni să ieși cu ea la restaurant.
A mai venit ea pe la mine la unitate, ne-am mai petrecut niște ore pe la telefon, în fine, trebuia să ieșim, n-aveam cum să evit faza asta, dar a fost finuță și m-a lăsat să aleg eu locul, cu condiția să-i aduc la întâlnire cartea care m-a impresionat cel mai mult.

Fiindcă mama de câte ori mă vedea că mă gătesc o apuca bâțâiala și punea un milion de întrebări, am zis să mă fac băiat de gală acasă la bunica. Dezbrac uniforma, car apă cu ligheanul în covată, între timp o sun și pe fată – așa de confirmare, să nu fac baie degeaba – vorbeam tare la telefon iar ea părea la fel de entuziasmată, abia așteptam să ne vedem.
Pun cartea pe măsuța de la ieșire, mă îmbăiez, cred că și fluieram ceva când apare bunica:
– Ilișor, să-ți dea mamaie cu sâneală-n păr?
– Nu, buni, lasă că am fixativ.
– Ce-a mai hi și ăla?!…

Fac o pauză să vă spun că bunica, născută după răscoala din 1907, nu achiesa la niciun fel de tehnologie sau modernism. Ea făcea lumină în casă cu lampa, se urcase în tren de două ori în viața ei (o dată a pierdut și-un copil pe care l-a găsit după 23 de ani – vă povestesc altădată), iar de mașină sau tramvai nici pomeneală.
– Unde pleci?
– La Trocadero, mâ întâlnesc c-o fată…
O iau de umeri, o pup be obrajii ei zâmbitori, înhaț cartea și paltonul și plec.
– S’nu-ț chierz capu – a zis bunica și mi-a făcut cu mâna în timp ce eu am ieșit zburând.

Cred că știți despre ce vorbesc, mersul la întâlnire e cel mai frumos moment.
Îți dai mâna prin păr, te mai uiți un pic la mâneci, repeți frânturi de dialog, dar plutești. Îți trec prin minte mii și mii de imagini și ești fericit fără să ai nimic.
Și eram, chiar eram fericit.
Fiindcă de cum am văzut-o am intrat în transă.
Mi s-a părut chiar mult mai frumoasă decât prima dată.
Nici nu știu când am intrat în restaurant, nici cum arăta ușierul, nici la ce masă ne-am așezat… Eram tot căcat pe mine și cu 3 ceruri mai sus decât Bărbosul.
Iar ea… Sclipea și avea zâmbetul larg și natural, absorbea fiecare cuvânt al meu și-i mă învăluia cu fiecare cuvânt al ei. Habar n-am ce-am comnadat, nu mai conta, eram cu ea și Universul își schimbase polul magnetic aici.
A luat cartea pe care i-am adus-o și i-a mângâiat coperta ca și cum m-ar mângâia pe mine înainte să mă cunoască mai îndeaproape…
Masa era plină dar abia dacă ne atingeam de ceva.
Ne vorbeam în șoaptă ca și cum tăinuiam lumea.
Și masa tot plină.
Înstinctiv, duc mâna la piept: portofelul nu e.
Îmi crește puțin pulsul dar mă gândesc că e-n palton. Poate l-am pus în palton. Cu gândul la carte, să n-o uit, poate l-am pus în palton.
Nu știu dacă s-a prins machedoanca, s-a scuzat și-a ieșit să-și pudreze nasul.
De cum a dat colțul după coloană, la mine se cotrobăia de zor. În palton, nimic, îi haină nimic, în buzunarul de la pantaloni nimic…
Eram pierdut.
Mă rugam să se prăbușească întreg Trocadero concav în mine și să mă absolve de crucea rușinii.
În spatele meu, spre ieșirea din restaurant se aude un forfot.
În mintea mea erau ospătarii aliniați ca plutonul de execuție așteptându-mă sa fac un pas.
Ce-ar fi să-i caut machedoancei în poșetă, poate are vreo brățară goldeanu, ceva, vorbesc cu șeful de sală, facem o coțcărie, oameni suntem…
N-am apucat să fac nicio mișcare c-a apărut fata de la baie.
Am luat iar mima de intelectual versat dar în mintea mea se dădeau bătălii.
Ce pot să fac?
O să fug.
Mă prefac că mă duc la baie și fug.
Întind mâinile și-i ating degetele. O privesc în ochii ei mari ca pentru ultima oară…
În spatele meu forfotul creștea.
Mă ridic și o iau la fugă spre ieșire.
În ușa restaurantului, mai mulți ospătari cât și meseni erau îngenuncheați în jurul unei persoane căreia îi venise rău. Eu alergam iar pașii mi se păreau că sunt prea mici, că alerg în reluare. Cu coada ochiului observ că persoana căreia i se dădea primul ajutor… e chiar bunica.
Dau cu mâna la o parte gloata și mă aplec către ea.
– Buni? Buni, ce e cu tine?…
Stropită cu apă și lămâie, băbuța se trezește și de sub o casâncă de la brâu scoate portofelul meu.
– Ț-am zâs s’nu-ț chierz capu?…

Vă zic, a fost cea mai frumoasă seară. Am luat-o pe machedoancă și am condus-o pe pe buni acasă – pe jos – că, săraca, luase tramvaiul și făcuse atac de panică de la zgomotul de șine.
Și-am stat până noaptea târziu în leagănul din curte iar buni ne-a spus povești de demult.

27 comentarii

  1. #1

    Frumos nea Ilie…frumos tare mai povestesti

    28

  2. #4

    daca esti asa de priceput, cum identific persoanele anume selectate, cu sau fara acordul lor, sa joace roluri de „vaiii!! acum ti-as suge-o! temerau!!” dar de fapt te plimba lesinat pana ajungeti eventual chiar in pat, iar apoi o baga pe aia cu: mmmm…… cred ca mai bine o lasam pe data viitoare caci […]. Sau iti pierde timpul crezand ca intr-o buna zi iti vei scalda brebenelul intre picioarele ei. Exista o grupare de pishate, caci altfel nu le pot numi, care au deja in plan acest scenariu, special ca sa dovedeasca ele ce fete super master minde sunt ele. Genul de fata care, fara sa iti poata da o explicatie plauzibila si rationala, isi pierde timpul la varsta la care altii mureau cacati prin ghetouri, si se dedau la tot felul de prosteli de genul: uite pizda nu e pizda!
    sunt genul care se folosesc de unii, pt bani, pt alte chestii pe la facultati (de nerds), dar astea care ii iau pe unii doar ca sa-i plimbe cu vorba, ce mor*** lor au in cap?

    2

  3. #6

    Nea Ilie, având în vedere că era destul de frig să-ți iei și paltonul, cum ați stat toată noaptea în leagănul din curte, sub stele, ascultând povești?! N-ați făcut țurțuri?!
    Și voi ca voi, având în vedere că noaptea nu era cu finalizare (din ce știu eu, fetele machedonilor tre’ să fie virgine la nuntă), aveați nevoie să vă răcoriți, dar cu biata buni ce-ați avut s-o țineți toată noaptea în frig?!

    6

    • Era octombrie.
      Cu puțin efort îți spun exact și ziua.
      Iar buni stătea pe butucii din curte și-n fevruar.
      S-a dus când avea 101 ani.

    • #8

      Atunci ești tare friguros: palton în octombrie?! Ce crimă de octombrie a fost ăla?! 🙂

      1

    • #9

      @AdyP: copii, voi nu stiti cum poate bate vantul in octombrie la mare, in Constanta…

      9

    • #10

      Voi credeti ca ce povesteste NIDLS chiar s-a intamplat?

      3

  4. #11

    Nea Ilie, eu ramin intotdeauna fara cuvinte la povestile matale…. Rid si visez….

    5

  5. Fix asta cânt de când am terminat de citit:

    Ma lustruisem, ma lustruisem, ma lustruisem pe bombeu
    Paseam atent, paseam atent, paseam atent sa nu ma sfarm;
    Miscandu-ma, miscandu-ma, miscandu-ma destul de greu;
    Infipt in blugi, infipt in blugi, infipt in blugii bleu jandarm.

    https://m.youtube.com/watch?v=5R7hw0aKpgw

  6. #13

    Multumesc. Sper sa scrii si la 101 ani.
    De curiozitate: ce carte ai dus?

    5

    • #14

      Speram sa fi fost cartea de telefoane, dar probabil nu o sa aflam niciodata.

      4

  7. #15

    Cele mai frumoase intalniri sunt alea in care bunicii nu se mai opresc din povestit. Bine, stiu ca exista si intalniri cu patratel rosu, dar nu vreau sa stric poetismul momentului.

    3

  8. Iliusca asta asa mare gigolo, umbla numai cu frumuseti si bucati… De cum am citit primul cuvant am banuit ca o sa se laude Iliusca iar cu fabulatiile lui. In toate povestile lui sunt numai gagici de gagici, ale lui sau ale prietenilor lui. Odata nu a aparut o fata/femeie normala sau urata. Exact povesti de adolescenti virgini care n-au vazut pasarica. Probabil are acasa o hoasca, daca are. Stai ca apare acum si ala care scuipa cafeaua pe monitor de atata ras.

    10

    • Ia de aici feedback de la o femeie: la cât de inteligent e Nea Ilie și la ce simț al umorului are, probabil că nevasta lui e o zeița, de s-a oprit la ea.
      Ca sigur a avut de unde alege.

      #TeamIlie

    • #18
      Laurra

      Da’ te-ai gândit vreo secundă că p-alea normale/urâte cu care ești tu obișnuit, el nici nu le-a ținut minte cât să le și povestească? :)) Eu știu că e greu să înțelegi că unii bărbați chiar pot atrage femei mișto când tu le vezi doar prin reviste, dar deh.

      13

    • #19
      Arhi

      ahahahahaha:))))))

    • #20

      H81 asta cred ca e genul de tip frumos, dar nu destul de inteligent incat sa atraga gagici misto si nu intelege exact cum sta treaba :))

    • #21

      Avand in vedere ca l-am colindat cu capra cu ceva vreme in urma, pot afirma despre acest Ilie ca: de urat nu e frumos, probabil are plua mare.
      PS I-a placut capra.

      9

    • @baxty, te-n bască, vrei un cric?

    • #23

      Toate femeile de care ne-am indragostit au fost „doar” cele mai frumoase !

      1

    • #24

      Când ai 18-20 de ani și Gogu e pasibil de acțiune diseară, sa știi că aleasa e mai presus de orice zeița, chit că ea e un pic mai buna că o scândură. Iar sânii aia bombați care stau drept, eh află tu că stau drept în jos, căci gravitația, iar nu tu, trage de ei.

      3

  9. #25

    @Nea Ilie, fain de tot scris, multumim! 🙂 Numai ca frumoase si inteligente/not-crazy nu prea exista. Stii de „universal hot-crazy matrix”, nu-i asa? 🙂

    https://www.youtube.com/watch?v=XuI6GTY9eVc

    0

  10. #26

    No, si … ai …? Sau numai picioare-n gard?

    1

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Dacă doresti să dai like unui comentariu, trebuie să fii logat in contul tău de pe cetin.ro

Citește și...

Cuptorul cu microunde e o chestie foarte mișteaux, care bineînțeles că a fost demonizată de sfertodocți, pentru că suntem încă mental la nivelul de Ev Mediu și ne bucurăm când găsim vrăjitoare vinovate pentru cancerele noastre cele de toate zilele. Doar că nu. Microundele nu cauzează cancer. Pot cauza arsuri, dacă te expui […]

A ieșit aseară femeia aia de la liberali, Turcan, căreia cineva i-a greșit rău de tot multitudinea de operații estetice (uitați-vă cu zoom la nasul ei, să vedeți cât de tăiată cu drujba, strâmb și greșit este) și a declarat că este evident că Viorica este foarte proastă și nu are ce căuta […]

Oana Dobre Dimofte este o fostă angajată a varanului (sau poate fi și actuală, nu știu) care bagă cărbuni la una din instituțiile alea de plimbat fraieri pe la troițe, gen Corupția ucide. Să ne înțelegem, nu am nimic cu fata, nu îi știu activitatea decât en passant, iar ce vorbim acum este […]

– Aproape 100.000 de produse vândute în jumătate de zi – Parfumuri în valoare de 3500 de lei merg la Lipova – Cel mai scump produs comandat: un ceas Ingersoll cu prețul de 1170 de lei – Cel mai vândut produs: cartea Tatuatorul de la Auschwitz, de Heather Morris – Cea mai mare […]