Cel mai mare viciu este cel al jocurilor de noroc. M-am apucat de la o varsta frageda cu un leu, doi. Acum am ajuns sa pierd sute de lei pe sesiune. Vorbesc aici despre pariuri sportive. Am perioade cand stau non-stop pe site-urile de pariuri sau prin agentii si bag tot ce am disponibil in acel moment. Chiar daca ajung la un moment dat sa castig, tot nu ma opresc.

Nu stiu cine pizda ma-sii imi opreste creierul in acele momente, dar continui sa bag pana pierd tot. Am ajuns sa joc pe meciuri de baschet din Filipine sau alte sporturi pe care nu le cunosc deloc, doar ca sa imi hranesc dependenta asta. Joc de mai bine de 15 ani la pariuri si am incercat sa ma las de multe ori in ultimii 5 ani, dar fara reusita. Maxim 3-4 luni, dupa care revin cu „sume mici”, pierd tot, bag sa recuperez si ma afund tot mai tare si ajung iar in starea aia de cacat. E fix ca o bucla. Ma simt prins si nu stiu cum sa ies.

Spre exemplu, in ultimele 4 zile am facut un profit de peste 1000 de euro. Credeti ca am ramas cu ceva? Am ramas cu un cacat. Am bagat pana am ramas pe 0 iar. Nu m-am putut opri. Parca sunt alt om in clipele alea… Uneori mi-as fi dorit sa ma fi apucat de fumat, alcool sau orice altceva in loc de cacaturile astea de jocuri sportive.