Rahan la biologie

Să intri la liceu era greu.
Pe vremea aia, liceul era definitoriu, cam ce făceai în liceu urma să faci toată viața. Dacă te ducea mintea ajungeai mai departe, dacă nu aia era. Făceai liceul agricol: tractorist. Făceai liceul 7: șofer. Făceai liceul Eminescu: parașută la poarta 1.

Dau examen, intru pe locul 3 la liceul de marină – liceu militarizat, prima lună eram așa de mândru că-mi venea să mă culc îmbrăcat cu șapca și costumul pe mine. Deși nu scria nicăieri că fetele n-au voie la liceul ăla, eram doar băieți. Colegii mai mari ne-au îndrumat de unde se pot cumpăra țigări și rom, cum să faci rost de reviste deocheate de la barcagii, iar dacă nu-ți plăceau revistele și intrai la duș cu băieții însemna că n-aveai acvariu acasă.
Nici n-apuc bine să mă bucur de șapcă și trese că vine un ofițer:
– Elev Ilie, noi aicea suntem liceu militar, nu tolerăm indisciplina, marș în morții mă-tii.

Practic, din cauza unei răzmerițe la biserica lui tata, m-au dat afară. Au venit niște neni cu șapcă și cravată, m-au luat pe sus și m-au transferat la liceul CFR.
– Lasă, Iliuță – zicea tata – că și Adam și Eva au fost alungați din rai și uite ce bine e să avem liber arbitru.
N-am înțeles ce-a vrut să zică iar prima săptămâna la noul liceu a fost practică și cursuri de tehnologie în depou așa că analogia cu alungarea din rai era chiar potrivită, doar că, spre deosebire de liceul de marină, aici erau și Eve, nu doar Adami, așa că ceva potențial de mușcat din măr și căzut frunza prin vagonul de dormit tot era.
Colegii mai mari ne-au avertizat că ăștia care avem cursuri până mai târziu să ieșim de la ore în grup, că sunt țigani care buzunăresc elevii, că de-aia au și făcut unitate de miliție în cartier, cum îi prindea pe țigani cum îi băga la rotisor și-i tortura. Cică-i lega într-un fel de balansoar și le dădea cu bulanul din toate părțile de nu mai puteau ăia să meargă o lună.

După perioada de practică în depou ne întoarcem la sălile de clasă și se aude așa un zvon că profa de biologie e puțin ciocănitoare și-i cam place cucu, dar că e de-asta ciudată cu palme la fund, bici de piele, pedepsește-mă iubitule, au ce doare și ce bine e…

Oropsitului din mine atât i-a trebuit: faptul că eram victimă a sistemului (sau doaga lipsă din naștere) s-a activat iar ocazia să dau și eu o palmă regimului (aici, reprezentat simbolic de profesoara de biologie) avea șanse de izbândă.

Conving o colegă tocilară să facem schimb de locuri și mă mut în prima bancă.
Și-ncep să desenez niște măscuțe, lanțuri, bocanci cu țepi, ce văzusem și eu prin revistele deocheate la Navrom, când intră profa de biologie, o bunăciune de era să-mi cadă pixul.
Băi, vă jur, aici mi-e sfânta spaghetă, nu vă mint, primul lucru pe care l-a zis a fost:
– Tu cine ești obrăznicuțule?
Eu voce mai sexi n-am auzit în viața mea.
– Sunt nou, m-au transferat de la marină…
– Aaa, un băiat de la Navrom a venit c-un kil de rom… zice ea așa spre hazul clasei. Lasă că o să-ți placă la noi la-mpins vagoane – și-mi face cu ochiul.
Pfaa. Gata! Pune-te Ilie și lucrează la plan. Umplu caietul de desene kinky, puneam foaia pe luminator și copiam scene de bătaie din Rahan, plus că-mi neglijam intenționat lecțiile la biologie să am motiv să cer o meditație, ceva.
După primul 4 la lucrare, mă scoate la tablă. Eu aranjat, călcat la dungă (avea mama o manie să-mi apreteze toate cămășile), ies frumos la tablă, umflu puțin pectoralii, mă fâstâcesc așa simpatic, trezesc frenezie printre colege, profa în schimb, nimic.
Băi nene, cum să fac?…
Mai trec vreo două săptămâni, neglijez biologia, când ne dă temă pentru acasă – opa, asta e.
Vine ea la oră, cere temele la control, eu mă fac că mi-am uitat-o acasă, și zice:
– Hm! Nu vreau să-ți stric media generală, ai note foarte bune la celelalte materii, îți pun doar data-n catalog, să-mi aduci tema, da?
– Da, promit!
La terminarea orei fug după ea pe hol și-i zic așa ca de la elev la profesoară:
– Știți, eu vă respect și ador biologia, aș vrea totuși să vă aduc caietul de teme (pfoaa, să vezi ce lovitură) după ore, dacă se poate.
– Da, cum să nu – zice profa – eu am ore cu cei de la seral, mă găsești în școală până la 8.

Gata, nenică, se termină orele, mă duc la veceu, repet în oglindă ce aveam de zis, iau caietul și mă duc spre cancelarie.
N-am găsit-o.
Aștept pauza celor de la seral, stau în fața cancelariei cu caietul în mână, vine Comisarul Moldovan, un prof de fizică, așa-i ziceam că era sever și-al dracu’, ne era frică la toți de el.
– Tu pe cine aștepți?
– Am de predat tema la biologie, că…
– Dă-o-ncoace că i-o dau eu.
– Nu, știți, aș vrea să discut cu dumneaei…
Mi-a luat caietul și-a intrat în cancelarie.
Pfai de capul meu… Începusem să tremur, să vezi că deschide ăsta caietul, îl sună pe tata, să vezi rotisorul dracu’ ce iau eu…
Mă ascund după stâlpul de pe hol, sună de intrare, pleacă și Comisarul, profa mea n-a apărut.
Mi-am închipuit că i-a dat Comisarul caietul, acum îl studiază, mă și gândeam, iese profa acuma mușcându-și buzele, să vezi ce obrăznicuț mă fac…
Trece vreun sfert de oră, o femeie de serviciu se tot plimba pe-acolo, prind momentul când iese, bag capul pe ușa cancelariei, cancelaria goală.
Caietul meu pe masa aia mare rotundă.
Intru tiptil, îl iau… Pfiuu! Ce bine c-am scăpat, dar unde e profa? Dau să ies, hop femeia de serviciu:
– Cauți pe cineva, drăguțule?
Băi, sper că n-a deschis asta caietul…
– O căutam pe maso… biolo… Nona, profesoara…
– Nu mai e nimeni în școală decât Comisarul Moldovan.
E, zic, nu știe tanti de serviciu…

Aștept pauza cealaltă, mă duc la Comisarul Moldovan (poate n-a deschis nici el caietul, fie ce-o fi) și-l întreb:
– Nu vă supărați, știți la ce clasă este Nona Enescu?
– Tovarășa profesoară de biologie – zice el răstit – a plecat, că ăștia de la seral au și servici.
Gata. Cerul se năruia, planul meu se ducea dracu, asta e, mă duc să-mi iau geanta și plec acasă.

Când ies în stradă, abătut și cu capul în jos, n-apuc să îmi șterg lacrimile că mă trezesc înconjurat de țigani. A scos unu un cuțit, m-au buzunărit, mi-au luat ce aveam prin geacă, mi-au luat și geanta, eu am vrut să trag de ea, geanta s-a deschis, sare caietul de biologie și se desface așa pe șosea.
Băi acum, cum să vă zic…
Eu încercasem să transform scene din Rahan în scene de sado-maso, dar așa cum credeam eu că ar putea fi, cu lanțuri, cu bătaie, eu în costumul de Navrom cu șapcă…
La care un țigan:
– Fugiiiiiți! Ăsta e milițiaaan! Ne bagă la rotisooooor…

Ce să vă zic, am terminat cu media 7 la biologie iar când ieșeam din curtea liceului fugeau maurii de mine ca potârnichile.

Îți mulțumesc că mă citești.

Poți susține cetin.ro cu un abonament de 3 USD

16 comentarii

  1. #1

    măcar la ăsta să râdem până la sfârșit, că la ultimul m-am sințit de parcă aș fi încasat un pumn în plex.

  2. #3

    Misto de tot revista cu Rahan, ce vremuri…Pif et Hercule etc.Deci n-a mers cu bioloaga dar macar ai scapat de tigani domn Ilie.

  3. Lasa ca are dreptate in ce zice, macar in partea cu tiganii. :)

  4. Si profa mea de biologie era frumoasa dar era si neam cu mine. Numai biologie nu invatam, citeam pe sub banca Imparatul mustelor, Lolita, Pe aripile vantului etc. Am terminat si eu cu 7 la biologie si 9 la literatura!:)))

  5. #9

    :))

  6. #10

    Profa de fizică care avea fizic. Când am fost cu gaudeamusu’ pe la ea ne-a servit cu prăjituri şi un păhăel de vişinată şi avea un pian în casă. Pentru că eram o clasă doar de băeţi a fost orgie în noaptea aia. Io am avut-o pe pianu’ ăla de cel puţin două ori :)

    • Pfai de mine, eu ori trebuie să iau lecții de la tine cum să procedez cu profesoarele ori cum să povestesc la persoana întâi singular ce-am auzit.

    • #12

      Aşa cum zici matale. La persoana întâi singurlar am avut-o.De două ori. Pe pian.

  7. #13

    Hihihaha! Lasa, sigur ai primit note mari prin iatacuri de domnite constantene. Te-am citit si daca nu am retinut gresit, esti din zona aia. Scrii foarte frumos. Un urmas al lui Panait Istrati?

    • Conform principiului „Niciun profet nu e iubit în patria sa”, nu pot să zic că cele mai mari note le-am primit prin Constanța :) Însă asocierea cu Istrati – măcar aici, în contextul ăsta – îmi face onoare. Mulțumesc :)

    • #15

      Am o istorie ce seamana cu a ta, a profetului ce nu-i profet in tara lui!:)))
      Un prof i-a spus unui coleg: – Mai, chiar daca meriti, nu pot sa-ti dau nota maxima ca nu am dat niciodata! Am si eu o reputatie si nu renunt la ea pentru tine!
      Dupa cateva luni, proful a fost inlocuit si cel nou i-a dat colegului nota maxima!
      -Pentru ca meriti, mai! a tunat noul prof!

    • Aaa, deci de-aia mi-a zis Magdalena (n-o știi tu, așa o chema), că-s de 8-9 așa, cu indulgență. Că 10 nu putea să dea… Mhm. Dar meritam, și alta nouă n-am avut în loc.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Citește și...