Vă spun cu mâna pe inimă, ca un om care e gras de la 30 de ani și a încercat tot felul de diete și chestii și a realizat că singurele lucruri care te slăbesc sunt sportul și mâncatul la jumătate din cât mănânci de obice. Nu am nimic cu femeile grase, cu atât mai puțin cu oamenii grași.

Am, însă, o problemă majoră cu proliferarea laudelor la adresa acestui plin de viață. Vai, nu mai sunt grasă, sunt o femeie cu forme și sunt frumoasă în toată plenitudinea mea. (În paranteză fie spus, mai demult am scris un articol destul de agresiv la adresa unei tipe din online, pe acest subiect. Indiferent dacă din cauza mea sau nu, fata a pus mâna și a slăbit incredibil de mult și arată extrem de bine. Chapeau, Ioana.)

Pentru că a lăuda grăsimea și a convinge oamenii că, de fapt, e doar vorba de acceptare și că ești frumos oricum e o tâmpenie. Grăsimea is bad. Grăsimea înseamnă colesterol, înseamnă diabet, înseamnă cancer. Lucruri dovedite medical și exemplificate extrem de clar. Toți grașii pe care îi cunosc, inclusiv subsemnatul, și-au tras câte o frumusețe de diabet, la un moment dat în viață. Toți!

Să încerci să spui că e ok să fii gras eu asimilez cu a face o crimă. Pentru că nu faci decât să condamni la moarte înceată o grămadă de oameni low IQ, care nu citesc, care nu se informează și care realizează, brusc, că e ok să bagi șaorma de 2 ori pe zi, eventual bebeluș de la Socului, pentru că nu ești tu de vină, ci societatea, care nu te acceptă.

Nu mai zic că, dacă ar apărea vreun tip de 170 și 150 de kile care să zică că el e, de fapt, frumos ca un Adonis și doar are forme, probabil grasele de mai sus l-ar spânzura de picioare. În primul rând că e pitic și, după aceea, pentru că e gras.

Copii, să fii gras nu e ok. Grăsimea înseamnă, în timp, boală cronică pentru organism și moarte. Faptul că atrag atenția asupra fenomenului nu e body shaming, ci reală îngrijorare pentru sănătatea populară, în general.