Contul meu
Am scris despre Waterloo, demult, mult prea demult. Unul din puținele restaurante din București care îmi plăceau fără rezerve. Mâncarea super, berea belgiană, o grămadă, chelnerii extraordinari, totul, absolut totul pe gustul meu.
Din păcate pentru mine, s-a încheiat și povestea Waterloo. Nu, nu s-a închis. Doar că l-au stricat. Am mai fost de câteva ori în ultimii ani. Niciodată nu aveau berea mea preferată, Bière Du Boucanier, nu aveau practic nicio bere, în afară de fadul Duvel. Am trecut peste asta, chelnerii și mâncarea compensau.
Am fost săptămâna trecută. Nu mai erau chelnerii mei. Era un grăsun negru și transpirat și un altul îmbrăcat ca Popeye, cu aceeași figură și aceeași îndemânare. Nu am așteptat mai mult de 20 de minute să ne ia comanda, deși în restauratn mai erau fix 5 mese ocupate.
Bière Du Boucanier? Neah, nu avem. Avem Duvel și Zăganu. Am luat un Zăganu, decât să dau 20 de lei pe porcăria aia de Duvel, mai bine 9 lei Zăganu. Comandat de mâncare.
Partenera de pat și-a luat cârnați cu stoemp de andive, eu berbecuț cu același stoemp. Cârnații au fost comandați pentru că, pe vremuri, știam că aduc cârnații special nușdeunde, făcuți doar pentru ei. Și cu adevărat, erau speciali, cruzi semiafumați, delicați la textură, fără obișnuitul cimbru care se trântește în toți cârnații ‘de Sibiu”.
Deci nu. Erau cârnați de alimentara, fără nimic special. Berbecuțul meu? Lejer amar. Și, din porția sănătoasă de acum câțiva ani, cu un sos gros și catifelat pe limbă, erau 6 bucățele de cărniță, fiecare cam cât două alune și câteva linguri de zeamă fără gust.
A, da, și am terminat în circa 3 minute, ce dracu să faci cu 6 dumicaturi de carne? După care am mai stat 20 până a venit nota, adusă de mâna transpirată a ospătarului. 100 de lei 2 beri, 2 portii de mancare si un capucino.
Prin urmare, piciorul meu nu va mai călca niciodată pe la Waterloo și nu îl voi mai recomanda nici dușmanilor.
Preț **
Servire **
Mâncare **
Toaletă **
Locație ****
*Maxim de 5. Încă mă gândesc să folosesc fața lui Auraș Mihai în loc de steluțe, dar parcă nu i-aș fura statutul de expert în filme. Aștept propuneri.
NOU
Mai bine Scarlatescu, are aspect universal, poate fi expert in mancare, masini, portofele, etc
NOU
aurasul se foloseste doar pentru subdiviziuni.
NOU
Pina si Napoleon a fost invins la Waterloo…. Adica nah, Napoleon…
NOU
Asta e din categoria “hai sa ne-ngropam afacerea!”
NOU
partea proasta e ca si in fotbal. echipele consacrate joaca identic de prost si la blat. cand mai apare cate o echipa precum tg. mures, urziceni, otelul si fac cat de cat un campionat decent, toata lumea le gusta jocul, insa nu tine la buzunar si in 2-3 ani se destrama. asa si cu restaurantele chiar bune. incep cu entuziasm, aduc patronii bucatari de nota 11, insa apoi isi dau seama ca nu se sustine. ingresientele bune sunt scumpe, bucatarii buni sunt scumpi, chelnerii la fel iar de locatie nu mai zic. iar romania nu e locul unde lumea-si permite sa manace de 2-3 ori/saptamana un pranz de 50-60 lei. abia unul de 10-12 lei la meniul zilei/catering, in general. si merg la restaurantele bune doar cu ocazia unor evenimente, momente mai deosebite. de aceea nu va tine nimic serios aici, deoarece suntem saraci. iar aia 5 % corporatisti si businessmani, nu vor putea sustine o industrie de genul asta pe termen lung si raspandita. asa ca vom ramane cu restaurantele chiar selecte, cu 150-200 lei pranzul si cu meniul zilei la 10-12 lei. clasa de mijloc din romania e maxim pt meniul zilei, daca e sa luam in calcul o “sustinere sustenabila” a acestor restaurante/cantine.
NOU
si o chestie, ca am adus vorba de corporatisti. nu inteleg glumele pe seama acestora. marea majoritate castiga minim 1000-1500 euro net pt 8 ore de munca, iar orele suplimentare le sunt platite destul de bine. iar chestiunea cu timpul liber e o baliverna. ai vreme in facultate sa faci de toate, apoi dupa maxim 10 ani de corporatie ar cam trebui sa te gandesti si cum sa dezvolti un mic business propriu astfel incat sa te bucuri si de familie, excursii si alte cele. insa pe cei sub 35 de ani cand ii aud ca la corporatie muncesc 10 ore/zi, nu-i inteleg sincer.
NOU
dude, eu cunosc oameni care la 7 deschid usa corporatiei pe care o parasesc la 1. noaptea. inclusiv minim o zi din weekend. multi, foarte multi sunt asa
NOU
lucrez si eu la corporatie. azi am ajuns la 10:15. cred ca plec pe la 6 jumate. Viata e grea, pentru ca trebuie sa recuperez (pana la finalul lunii) vreo ora. nush cum reusesc sa fac asta.
Corect, castig niste bani cat sa imi permit berea lunara, dar macar nu muncesc deloc 😀
NOU
@animaloo, tu te faci ca munceşti, ei se fac că te plătesc.
E “lose-lose situation” şi totuşi toată lumea e fericită. 😀
NOU
eu nu ma fac ca muncesc, chiar nu muncesc. Ei ma platesc.
Lose-win situation
NOU
@animaloo: esti responsabil cu bariera de la intrarea in parcarea subterana? sau pompier de serviciu la uzina de apa?
NOU
model de business romanesc, asa mergeam si eu prin centru vechi la o terasa ce avea fructe de mare proaspete, aveau vitrina d-aia ca in grecia, am mancat prima oara si am ramas uimit , a doua oara asa si asa , a treia oara ma uitam dupa fructele de mare din paste si vitrina disparuse cu totul. Greu sa gasesti un loc care sa-si mentina calitatea in timp.
NOU
Stoempu’ asta de andive din carnatz e de porc?
Nu pe bune, p’aci pe la noi n-am auzit in viata mea de asa ceva, si nici daca vedeam pe meniu stoemp nu luam de frica sa nu ma muste.
NOU
piure
NOU
La Mioveni ii zicem Pireu
NOU
@baxt:, da, numai ca la Pireu nu-i spun Mioveni, crede-ma….
NOU
buhahhahahhaha
NOU
@dufu: minus! 🙂
NOU
Boss este vina ta că mănânci în localuri pentru săraci. Trebuie să mănânci neapărat la Exarhu melci în coajă de brad de Amazon.
NOU
Amazon.com sau Amazon.de? Ca-s totusi niste diferente…
NOU
la tot ce nu e in sos de lacrimi de pui de panda, tot sarac te numesti.
NOU
Mizdrache zicea că trebuie schimbat des cîrciumarul, că se obrăznicește.
NOU
Edessa – Colentina. Am zis.
NOU
Daca gasesti loc sau daca mai au berbec dupa pranz:))…acolo e mereu plin
NOU
zi drept, ai lasat bacsys?
NOU
am lasat, am vrut sa vad daca imi da bon:)
NOU
și?
NOU
Păcat. A fost unul din resturantele la care mergeam “la sigur”. Şi chelnerii, da, îi cunoşteam şi ne recunşteau. Asta e :(.
NOU
Da, si noi am avut experiente din ce in ce mai proaste la Waterloo. Nu au au aproape deloc bere belgiana in stoc, si nici meniurile Duce, Ducesa, sau cum le zicea.
NOU
Multi merg pe ideea ” investim tare la inceput, ne atragem o clientela, un anumit renume, apoi taiem cheltuielile si scadem calitatea tuturor produselor, majoritatea fraierilor n-or sa bage de seama si banii or sa continue sa vina ” …
NOU
sau sunt obligati sa reduca calitatea pentru ca nu i-a sfatuit nimeni sau nu au vrut ei sa verifice ca nu vor avea clienti pe termen lung, una e sa deschizi in Barcelona, Londra restaurante de lux, sau pentru clasa de mijloc cu produse de calitate si alta e sa o faci la noi, ce nu inteleg la astfel de patroni e ca de ce nu se muleaza pe piata reala, pentru ca niciodata nu se acomodeaza piata la ultimul restaurant deschis. Sunt o gramada de studenti, muncitori fa dreacu ceva aluaturi la 10-15 lei care sa umple burta omului, le dai la pachet nu trebuie sa ai locatie mare dar totusi ai un punct de plecare si ceva pe care sa construiesti, dar nu nene, la noi cand faci o afacere trebuie sa ai castig urias cat mai rapid.
NOU
cam asta e punctul pe y in restauratia bucuresteana. adica e relativ usor sa gasesti un loc ok, dar probabilitatea sa fie la fel de ok dupa ceva timp este minuscula.
daca nu ai bani multi ca sa te duci pe la 5 stele e foarte greu sa gasesti un loc pentru middle class care sa isi mentina niste standarde. pentru mine a ”trecut clasa” doar museum in controceni.
NOU
Bueÿ, pe Ÿ se pun doo puncte, n-ai cum sa pui unu’ singur.
NOU
Fara sa iti dai seama ..tocmai ai descris singura lectie de economie tipic romaneasca ! Sper sa dam faliment ca tara si sa intram in incapacitate de plata…este singura solutie tip dus rece pentru poporul asta de tzarani autosuficienti si nespalati.
NOU
ok, pe asta am inteles-o …la woateroo n-am ce sa caut, dar pe unde ai avut experiente pozitive ai putea sa detaliezi si tu ca sa mergem si noi sa punem botu’