Mi-au ajuns sub ochi plângeri cum că aș scrie prea rar în ultima perioadă, iar fanii se vor retrage, nedându-le hrana spirituală zilnică de care au atâta nevoie.

Măi copii, voi nu aveți nici un ler de salvat? Serios, adică dacă nu e Hrușcă în țară gata, ați zis că sunteți de capul vostru?

Dragilor, de exemplu acum, când citiți aceste rânduri, eu sunt pe drumuri de costișă, încercând din răsputeri să salvez lerul cel de toate zilele. Și luptă, și dă-i, și luptă. Și totul într-un Ford…

Într-un ton mai serios, vă transmit că trebuie să prețuiți slovele ce vi le dau atât cât pot. Pentru că am avut un an în care am muncit foarte mult și simt nevoia să petrec mult mai mult cu familia mea, care are și ea nevoie de mine.

Nu uitați, lerul și-l face omul cu mâna lui. Și ce-și face omul cu mâna lui, se numește ler.