saracie

Azi,într-o pauză de răcituri, ca tot omul sărac am zis să merg puțin până la mall, să deslușesc tainele biliardului unor neofiți.

Vă zic, așa sărăcie ca anul ăsta nu am văzut niciodată. Plină parcarea subterană de săraci care nu aveau unde să își parcheze limuzinele. Pline cafenelele, pline magazinele de oameni vai mama lor, care de-abia reușeau să își ia un cappucino vienez cu o amărâtă de cola light.

Sărăcie lucie, vă spun. Îmi venea să plâng văzând toți oamenii aceia, înghesuindu-se câte 20 pe metrul pătrat, în căutarea unei guri de apă și un strop de mâncare.

Grele zile trăim…