Am fost în piață, să îmi iau căpșuni și cireșe. Pentru copii, desigur.
Piața e plină cu cireșe la 6 lei. În câteva locuri, cireșe la 12 lei. Întreb și eu, ca prostu’, de ce cireșele alea, cu nimic diferite de celelalte, costă 12 lei.

– Păi sunt cireșe de Hotărani, domnu’, cireșe românești, de la noi de la țară.
– Și de ce sunt mai scumpe?
– Pentru că sunt românești.

Deci să recapitulăm.
Cireșele din Spania sunt culese de țăranul spaniol, sortate, trimise la depozit, ambalate, depozitate, refrigerate, transportate în românia, depozitate iarăși, manipulate de oameni și vândute en-gros. Ajung în piață la prețul de 6 lei kilogram, preț care se pare că asigură un profit decent cioropinei întreprinzătorului care le vinde.

Cireșele din românia sunt culese la Hotărani și aduse în piață. Preț final, 12 lei, pentru că sunt aduse de la Hotărani. Țăranul oricum nu e mulțumit de profit și dă vina pe toată lumea pentru așa zisa lui sărăcie, după care se duce la birtul din Hotărani și bea o cinzeacă, înainte de a-și viola mătușa, cu toată dragostea și respectul

Serios, eu nu cumpăr în mod normal de la țiganii din piață, dar când văd faze de astea, cumpăr doar de dragul de a-l vedea pe țăranul de Hotărani cum moare cu cireșele putrede în brațe.

În altă ordine de idei, așa a lăsat Marele Monstru de Spaghete să se mănânce căpșunile.