Cu destul de mult timp în urmă, eram un tip ipohondru, tot timpul stresat de spectrul îmbolnăvirii de diverse. Bin,e având și niște motivații destul de puternice, cum ar fi periodicele crize renale, provocate de periodicele pietre la rinichi. Nu vreți să știți cum e o colică renală. A, dacă sunteți femeie și ați născut, știți ce fel de durere este.

Altă motivație ar fi tatăl, mort de cancer la gât. Stresul de fost fumător, gândul că am moștenirea sa genetică, orice semn de laringită, de răgușeală, toate se învârteau în capul meu zilnic, cu pauze de masă.

Știți cum scapi de ipohondrie?
Faci copii.
Garantat nu mai ai timp să te mai gândești la prostii de astea. Pe lângă faptul că nu ai timp de așa ceva, vei fi atât de îngrijorat pentru ei, pentru sănătatea lor, pentru orice, încât glumele astea cu bolile ți se vor părea foarte, foarte îndepărtate.

Au, prostata…