Sistemul scolar pe alte meleaguri

Scris de Dragosh T.

Pornind de la articolul tau cu  „Scoala gratuita din romanai e gratuita din parti” mi-a venit o idee.

Noi , astia emigratii, sa impartasim din experinetele noastre cu inscrierea la cresa/gradinita/scoala/liceu si cam tot ce implica in spate sistemul, ca mie mi se pare un criteriu foarte important cand emigrezi sa sti ce vei face cu copilul/copiii acolo unde ajungi.

Eu va pot aduce niste lamuriri legate de sistemul prescoalar in Franta(Alsacia-Bas Rhin) si clasa pregatitoare-momentan pana aici am ajuns :D

I.        CRESA

Cresa nu este obligatorie, deci locuri exista dar sunt destul de cautate.

Ca o paranteza, in Franta dupa primele 3 luni de viata a copilului in general femeile reiau lucrul(in general la timp partial 50-80% pe o durata de 6 luni) mai ales la salarii mai maricele nu prea iti convine financiar sa mai ramai acasa.

Daca aveti un copil pe drum deja, puteti sa-l inscrieti(repet nenascut), am colega de munca care dupa ce a aflat ca e insarcinata primul lucru a fost sa-si inscrie copilul(nenascut :D-da bizar) la cresa.

Se pot inscrie copiii la orice cresa din oras chiar si din imprejurimi daca mai sunt locuri doar acolo, nu se tine neaparat cont de adresa.

In general au 4-5 tipuri de cresa:

·        cresa clasica(echivalentul cresei din romania) la care copilul va fi intr-o cladire in care sunt mai multe clase

·        cresa de tip parental(noi aici am gasit loc-copiii erau deja nascuti cel mic 1an si 3 luni cel mare 3 ani) o cresa in care in general intra maximum 15 copii impartiti in doua grupe bebelusi si ceilalti dar la care parintii obligatoriu trebuie sa faca 3h/saptamana de lucru(practic sa dea o mana de ajutor) in cresa pt 1copil sau 4h daca sunt 2 copii in cresa

·        nounou: sunt un fel de bone certficate de stat care pot avea 2-4 copiii la ele in functie de varsta copiilor

·        crese private: din ce stiu maximum 15 copiii dar fara participarea parintilor

·        micro-creche: nu stiu exact cum functioneaza stiu doar ca exista

·        de notat ca se plateste in functie de venituri, factura poate sa varieze intre 50-100euro/luna pana la 500-600euro/luna per copil

·        vacantele sunt doar de craciun, pasti si cateva nationale, iar in vara se inchide in general 2-3 sapatmani, de regula 01-15 august sau 23.07-15.08

 

II.        GRADINITA

Program Luni, Marti, Joi si vineri – de aici se impute treaba, ca miercurea e libera pt copii incepand de la gradinita in sus, o sa explic mai jos ce faceti miercurea cu copiii

Aici sunt 2 variante(cel putin unde locuiesc eu):

·        Gradinita de stat care poate fi: cu program normal (franceza) sau bilingva (franceza – germana )

·        Gradinita particulara la noi e trilingva franceza-germana-alsaciana, cred ca e mult sa fie 4 limbi totusi, absorb ei ca un burete dar la un moment dat e prea mult

·        Obligatoriu veti face un interviu cu directoarea sau directorul gradinitei daca vreti la bilingv in care va intreaba de ce vreti bilingv si va va expilca ce presupune sistemul si organizarea in bilingv- practic fac 2 zile franceza si 2 zile germana in alternanata

·        Gradinita de stat e gratuita dar doar in programul de scoala, aici vine nucleara de la 8:05 la 11:35 si de la 13:35 la 16:15

·        Ca regula generala la fiecare 6 sapatamani de scoala sunt 2 de vacanta deci 2sapt vacanta in oct, vacanta de craciun , 2sapt in februarie, vacanta in aprilie, vacanta de inaltare plus vacanta de vara 2luni iulie+august detalii aici https://www.service-public.fr/particuliers/vosdroits/F31952 in functie de zona din Fr unde va mutati mai sunt variatii la vacanta de iarna si cea de primavara ca sa nu mearga toti in acelasi timp in statiuni

·        Daca o sa lucrati amandoi o sa fie mai complicat, daca nu cel care o sa stea acasa o sa se poata ocupa de copii

·        Daca totusi lucrati amandoi exista varianta de cantina la pranz si periscolaire(after school la noi) inainte de 8:05 si dupa 16:15 la care la fel trebuie inscrisi, este de stat si in general se ocupa serviciul „scolarité” de la primarie, aici la fel se plateste in functie de venituri(sunt niste praguri in functie de venitul anual pe familie)-ca sa va faceti o idee la venituri mari pragul cel mai de sus pt doi copii o luna intreaga e intre 850-1000euro cantina si periscolaire dupamasa(pana la 18h30) e variabil in functie de ce tarife stabileste consilul local.

III.        Scoala(clasa pregatitoare)

Inscrierea se face la primarie, au pe site ce acte va trebuie si in ce perioada e inscrierea

Se inscrie automat copilul la scoala de care apartine adresa la care locuiti.

Ca si la noi, si ei au scoli mai bune sau mai putin cautate(de francezi) si atunci se ajunge la cereri de detasare.

Deci daca vreti o scoala anume va cautati chirie pe o strada care sa fie arondata la scoala(lista o gasiti tot la primarie sau la directorul scolii)

Sistemul de periscolaire e la fel ca la gradinita doar orarul cursurilor este un pic decalat 8:15-16:25 bineinteles cu pauza de 2 ore la pranz, cum aici au in general 2-3 copii

La prima sedinta cu parintii veti fi informati de toate activitatiile ce vor avea loc in cursul anului cu date si ore.

IV.        Miercurea libera

Aici ori ii incrieti la perisoclaire ori unul din voi isi va negocia contractul direct la 80 sau 90% astfel incat sa se poata ocupa de copii miercurea.

De notat ca f multe activitati extrascolare(muzica, inot, dansuri alte sporturi etc) se desfasoara miercurea.

Mai ales doamnele nu trebuie sa aibe nici cea mai mica greata in a cere direct program de 80-90% ca in general femeile aici asa lucreaza, deci e normalitate su anomalie.

Cred ca am atins aproape toate punctele, daca aveti intrebari raspund cu drag.

Hai va pup

45 comentarii

  1. Salut,

    Pentru a putea face o comparatie cu ce a scris Cetin, cred ca ar fi interesant de aflat cum se procedeaz cu rechizitele individuale (carti, caieti, culori, plastilina, etc.) si daca parintii participa in vreun fel la dotarea clasei cu lucruri suplimentare si daca nu – cat de dotata este clasa.

    1

    • #2

      Da, cât e fondul clasei? Dar fondul școlii/grădiniței? Se dau flori la început de an? În fața grădiniței/școlii e plin de mașini dimineața și la prânz?

      7

    • #3

      Clasele sunt f bine dotate incepand de la mobilier, la carti, caiete, jocuri, PC
      Ca necesar la gradinita cer lipici 3 batoane/an si tot ce tine de indosarierea lucrarilor(lucru manual) facute de pici.
      La scoala la fel primim o lista cu ce fel de caiete sa le cumparam, cate creione, pixuri culori etc.
      Scoala cumpara si ea o parte din caiete(dar care vor fi platite de parinti ulterior)
      Fondul clasei nu exista
      Exista o cooperativa scolara(organizata de parinti – alesi prin vot) si la care cotizatia este 30euro/an -dar facultativa

      PS:vin dupa un weekend fara net,deci citesc si raspund azi tuturor :D

      0

    • #4

      @ubercoll legat de fonduri vezi celalalt raspuns
      Flori nu se dau, nu am vazut pe nimeni.
      Nu e plin, ca sta politia locala plus ca sunt parcari in care poti lasa masina fara sa incurici , iar pt copiii mai mari care doar trebuie debarcati sunt amenajate niste zone „dépose minute”-care e ca o statie de autobuz, opresti copilul coboara si tu ai plecat sa-ti vezi de treaba

      0

  2. Șoc si groază ce e pe afară, ținând cont că la noi e sport național ca femeile după primul copil să mai toarne încă unul la diferență de aproape 2 ani, ca să stea acasă în total vreo 4 ani, timp în care împing toată ziua la căruț și își varsă înțelepciunea pe internet și whatsapp. Cunosc chiar și cazuri în care planificarea celor 4 ani s-a făcut încă de dinaintea primului copil, a la long.

    Cât privește studiul limbilor străine cunosc părinți care strâmbă din nas dacă copilul învață la școală în România limba franceză („Ce limbă de kkt e asta?”). Limbă vorbită de circa jumătate de miliard de oameni până în 2050, și care e una din principalele limbi fără de care nu poți face nimic în vestul Europei. Ca fapt divers: în Luxemburg copii învață de-a lungul ciclului de învățământ 4 limbi: luxemburgheza (un fel de germană, ei zic că nu, dar dacă știi puțin limba lui Goethe, sau chiar și engleză, te prinzi ce vor să spună; până și pe steagurile lor vândute în magazine scrie „made in Germania”! :D QED), germana, franceza și engleza. În ultimii ani a luat avânt învățământul primar în limba engleză datorită expaților și muncitorilor transfrontalieri (populația țării se dublează în timpul zilei), dar încă nu e destul de răspândită. Probabil pe viitor vor apărea studii oficiale de portugheză, ținând cont că e una din principalele limbi străine vorbite de imigranți.

    13

    • #6

      Eu sunt curios cum își învață părinții emigrați copiii româna. Personal cred că e o crimă de lezmaiestate lingvistică să nu-ți educi odraselele în limba strămoșilor, minoră și irelevantă cum e ea. Nu doar vorbit în casă („Gigel, ți-ai făcut prieteni noi la școală? Sunt albi, da? Bravo!”), dar măcar o țâră gramatică, o țâră scris, o țâră citit.

      https://youtu.be/lFs_5-stbVM

      6

    • femeile ale care stau acasa au grija de copii lor, e ceva normal sa faci planificarea asta, unii au joburi normale si castiguri la fel.

      7

    • #8

      @Maithun
      Si dialectul bunicilor unde il lasi? Ca nu toti bunicii stiu sa se exprime in forma literara, ca nu-s „domni de la oras, cu carte”

      3

    • – Inghe-i mă-ta, fată?
      – I-ndărăt, capătă păsulă!

    • ah, aici ai intrat pe terenul fericit al lui Maithun…

    • #11

      Gramatica, acest labirint cu nisipuri miscatoare…

      Maica-ta, de-i vie, spune-i ca sa vie pe la noi la vie!”

      11

    • #12

      Pe teritoriul României nu avem dialecte, ci graiuri reciproc inteligibile. Iarăși, româna nu e afectată de diglosie. Deci româna aia învățată la școală, care oricum te expune prin literatură la o droaie de regionalisme și arhaisme, îți permite să comunici cu tot românașul și să nu te faci de rușine dacă ai de scris o cerere să te scadă de la întreținere. Nu subestimați mămăițele rurale fără prea multă carte. Și ele se uită la Andreea Esca și pun pariu că o înțeleg.

      12

    • #13

      @Stefablue: Mea mater, mea pater, lupus est matrem suum. Beat this with a stick! :)

      7

    • nu pot să nu fiu de acord cu Maithun, am umblat (în concedii) de-a lungul și de-a latul României și n-a fost loc unde să nu înțeleg ce zic oamenii și ei să nu înțeleagă ce zic eu. și erau sătuce și orășele minuscule.

      și am văzut cereri făcute de mămăici cu 4 clase care, dacă scazi gramatica deficitară, erau mai clare, logice, concise și transmiteau exact și precis ce voia mămăița decât alea scrise de multi-școlarizați.

      5

    • @Ady-P
      Cred ca aici exagerezi un pic.Ca sa iti dau un exemplu, limbajul folosit la bunica mea in judetul Arad, adica de banateni ,nu era inteles decat in proportie de vreo 60% de cei din Bucuresti .Eu fiind jumatate bucurestean , jumatate banatean intelegeam dilema celor din sud.
      Asadar, nu este chiar asa, ca sunt multe expresii la care cei din alta zona geografica se uita patrat.

      1

    • @Gigi, ori eu am citit suficient să mai știu ceva regionalisme, ori practic deducerea din context cu un oarecare succes, ori nu am avut contact direct cu bănățenii despre care vorbești, dar la modul general n-am avut probleme.

      1

    • #17

      @Maithun
      @Ady.P
      vorbim tot de copiii celor emigrati, care vor merge la scoala care pe unde se gaseste si nu vor avea bibliografie in limba romana, corect?

      0

    • #18

      A, scuze, o să vorbesc la MEN să facă o comisie pentru întocmirea unei bibliografii speciale pentru puii de români din străinătate. :)
      E greu spre imposibil să dai copiilor chestii de citit în română (povești, povestiri, poezele, whatever, mai vechi sau mai noi, în ce format s-o găsi).

      3

    • @Stefablue, din când în când comentează pe aici @Mihaela, o tipă care locuiește în Canada, regiunea Ontario, cred. știu că fiul ei merge o dată pe săptămână la școala românească. or avea o programă acolo.
      și când am zis că-s de acord cu @Maithun, mă refeream la faptul că limba română/în România nu sunt dialecte și te poți face înțeles și înlegi destul de bine cam peste tot în țară.

      am citit pe la alți plecați din România (bloguri, comentarii, chestii) că la școala copiilor li s-a recomandat să le vorbească și să vorbească în continuare cu ei română acasă și să încerce să păstreze cât mai mult limba maternă, mai ales pt copiii care au deja un bagaj oarecare din limba maternă. cică există studii că asta i-ar ajuta inclusiv la asimilarea mai bună/rapidă a noii limbi. și nu erau doar cercetători britanici. :)

      4

    • #20

      Sincera sa fiu, mi-ar placea sa aud opinii pe aceasta tema de la direct interesatii in problema . Pentru ca cercetatorii aia ori studiaza numai copii destepti si ascultatori , ori nu au studiat copii de romani.
      . Parintii cu care am eu de-a face se pling ca
      1- copilul nu vorbeste pina tirziu, e zapacit sa auda doua limbi si nu se exprima in niciuna
      2- copilul refuza sa vorbeasca romaneste — intelege ce i se spune dar raspunde in limba tarii in care traieste.
      3- copilul vine acasa si ii spune mamei ca nu vrea sa fie roman, el vrea sa fie englez / italian .
      Desigur, cazurile observate de mine (2 fete, 4 baieti) sint copii de persoane medii, muncitori prin diverse domenii, fara studii superioare, fara pretentii, care nu asculta in fiecare seara Mozart si care nu intentioneaza sa oblige copiii sa invete limba unei tari in care se intorc doar in vizita.
      Cind mai cresc, micii profitori inteleg ca pot avea beneficii de pe urma interactiunilor cu bunicii, astfel incit se straduiesc sa lege citeva cuvinte….
      Pe de alta parte, observarea sporadica si intimplatoare a copiilor cu origini in tari de alt cult religios, a dus la concluzia ca ajung sa intre la scoala fara sa cunoasca bine limba oficiala de stat, pentru ca in familie se vorbeste exclusiv limba materna…

      1

    • #21

      Fină-mea (da, dragi telespectatori, Maithun e naș) a pornit și cu chineza și cu româna de la bun început. Maică-sa (veche tovarășă de studii) vorbea cu ea mai mult în chineză+cântecele, povești ș.a. A dat-o frumos la o grădiniță de stat în București, dar o ducea în weekenduri la una pentru chinezi, iar vara câte o lună și în China, la o grădiniță de acolo . La început le cam amesteca, niciun motiv de panică, e normal. Acum e la o școală mai de fițe și cu deschideri multiculturale, cu predare în engleză și cursuri de chineză și parcă și de franceză. Am ajuns să mă laud cu copiii altora:) În fine, tot nu pot să înțeleg, cum kkt să nu-ți înveți copilul propria limbă?!

      5

    • #22

      Uffi, Maithun, cum ma faci tu sa par rea si discriminatoare! Raspunsul e simplu: nu intelegi pentru ca nu ai copilul tau! Afirmatia corecta ar fi ” un copil poate (subliniez POATE) deveni bilingv-trilingv” si nu „copilul ala e bilingv, al tau de ce nu e?”
      Stai calm 2 minute, cit sa citesti restul, nu te enerva!
      Din pacate (spun din pacate pentru ca ar fi bine daca am reusi sa avem toate raspunsurile datorita ratiunii) asta e unul din acele exemple „nu crezi pina nu vezi” „nu intelegi pina nu traiesti pe pielea ta”, pentru ca e o situatie personala , gestionata in mare masura de partea emotionala, proprie si specifica fiecarui parinte. Mai ales daca vorbim de cuplu mixt, care nu traieste in Ro (normal ca un cuplu de limba romana are mai multe motivatii sa vorbeasca in casa romaneste si o retea sociala mai larga, care sa favorizeze procesul))
      Fina ta are o mama pasionata de limbi straine ( in cazul asta chineza, putea fi foarte bine klingoniana, franceza sau swahili, nu limba in sine e importanta, daca undeva in lume niste copii o invata, atunci orice copil o poate invata, in conditii ideale). N-o sa-ti vina sa crezi, dar asta e clenciul: pasiunea pe care un parinte o pune in ceea ce vrea sa transmita copilului. Pentru ca nu e usor pe de o parte sa fii constant in folosirea unei metode si pe cealalta parte nu toti copiii au aceeasi capacitate de absorbtie, unul invata mai repede, altul mai lent. .( Bonus : mediul in care se petrece actiunea . Poate parea neimportant, dar una e sa fii roman care invata klingoniana in Ro, alta e sa fii pui de roman in Klingonia care invata romaneste.)
      Consider important ca parintele sa observe limitele propriului copil si sa incerce sa adapteze interventia sa. Ca atunci cind plodul invata sa mearga, parintele vede unde deviaza / tinde sa cada si il sprijina in directia aia, nu il impinge sa mearga mai repede.
      In general mecanismul e „trebuie sa cunoasca limba tarii, ca miine merge la gradinita si are nevoie sa se faca inteles de catre educatoare si colegi, dar in vacanta merge la bunici si e bine sa lege doua vorbe, pentru ca bunicii vor vrea sa vorbeasca cu el” Care e prioritatea?
      Cind vii obosit acasa de la serviciu, dupa niste nopti dormite prost ca ala mic are febra, cind te imparti intre diferitele obligatii, iti mai arde sa te chinui cu o chestie care nu e importanta pe moment? Cind copilul se poticneste , insisti sau il lasi sa respire si sa se joace, ca de aia e copil?
      Odrasla creste, incepe sa inteleaga cite ceva in jurul lui, si vrea sa apartina grupului de copii pe care ii vede in fiecare zi. Aia zic ca sint romani /italieni/ klingonieni, copilul nu vrea sa ramina izolat, cu eticheta „tu nu esti ca noi”.
      Aici intervine pasiunea ,stiinta si determinarea parintilor. Pentru ca majoritatea nu va sti cum sa placheze in mod delicat fricile copilului si nu vor sa-l chinuie, ridicind din umeri cu clasicul ” lasa ca va creste si va intelege mai tirziu”.
      Cum spuneam in comentariul precedent, in functie de relatia pe care o stabilesc cu bunicii, tincii incep sa admita ca inteleg si se pot exprima in romaneste. De ce insist cu bunicii , eventual verisorii si nu zic niciodata parintii? Pentru ca nici un parinte care isi iubeste odrasla, nu va pune in discutie relatia cu copilul lui, la modul cretin ” nu te mai iubesc daca nu vorbesti romaneste!”

      Insist: sint doar observatii personale, direct pe teren, unele traite pe pielea proprie, altele impartasite la comun, cind unii pe net predica ce ar trebui sa invete fecioru-meu sau feciorii altora (niciodata cei proprii, neh?) raspund ca al meu cinta in swahili „Hakuna matata!”

      2

    • #23

      Scuze peste scuze :) Îți dai seama că în timpul petrecut să scrii toate postările lungi de mai sus puteai, mai cu folos, să-i comunici ceva, orice, în limba română. Simplificând, orice cultură presupune o poveste și o limbă. Un culturem azi, un culturem mâine, mai umpli un sertăraș identitar. Eu am crescut cu poveștile, de viață și nu numai, ale bunicului. Tu ai ales, comod, să tai iremediabil firul memoriei. În spatele podului ars ți s-a prăbușit în hău ditamai cufărul de zestre. Felicitări, ești ultimul mohican din spița ta.

      Maithun, „El Hablador”

      0

    • povestile de viata ale bunicului nu au haz in engleza? sau tembo habe?

    • #25

      :) Nu, pentru că anumiți termeni cu puternică încărcătură culturală ar fi greu de tradus. Gen „chiabur”, „coaiele popii” (e o plantă), „tiugă”, „rudărie”, „țoi”, „pleaț” (=axis mundi) y otros.

      0

    • well, nu toti avem bunici usor analfabeti si blocati in trecut

    • #27

      La faza asta ești pasiv-agresiv și, vorba Stăpânei Niturilor, ad hominem (nu mult, vreo sută de herți), deci ți-am trimis deja în gând o cutiuță de sidef, în care se află o punguță de catifea, în care se află un flacon de cristal, în care se află niște muie. :) Limba nu există în vid, e purtătoare de cultură și sevă (hă hă) identitară. A nu-ți învăța copilul propria limbă înseamnă să-i sărăcești voit orizontul.

      1

    • ahahahahahaha

    • #29

      „Eu am crescut cu poveștile, de viață și nu numai, ale bunicului.” … Eu nu.
      „În spatele podului ars ți s-a prăbușit în hău ditamai cufărul de zestre. ” … Ce te indreptateste sa fii convins ca zestrea mea nu era de fapt cutia Pandorei?

      Cu tot respectul pe care il am pentru tine, iti spun ca atita inversunare in influentarea deciziilor privind educarea unui copil pe care nu il cunosti, am intilnit doar pe forumurile de mamici.
      Sint nedumerita.

      0

    • #30

      :)) Salut! Sunt Maithun și sufăr de delir narativ. I was in the zone. Înțeleg dificultățile de integrare și aculturație. Doar că, personal, nu cred că asimilarea completă în noua cultură e cea mai bună soluție. Există și opțiuni mai cuprinzătoare. În fine, nu o lua ca pe înverșunare, n-am nimic personal cu tine, sunt doar mai arțăgos retoric. In ultima vreme am citit chestii interesante despre didactica interculturală (abordare psihopedagogică inițiată de francezi, dragii de ei). Cică Geneviève Zarate e mămica lor, din păcate n-am aprofundat subiectul. Oricum, tipa a scris și cercetat mult pe tema asta, poate găsești ceva care te interesează. Salutări sororale!

      0

  3. #31

    In Italia scoala incepe fara flori. (Bine, nici proaspetele mamici nu stau acasa doi ani, au numai 3 luni concediu maternal obligatoriu si platit , apoi alte 6 facultativ, daca le tine buzunarul, ca nu-s platite, deci dorinte de epatare a invatatoarelor, ioc!)
    Cresele de stat sint cam putine, se intra pe baza unui chestionar unde acumulezi puncte raspunzind unor intrebari de genul „numai unul sau amindoi parintii lucreaza? Program oficiu sau in ture? Sint prezenti bunicii?” Se plateste in baza veniturilor . Nu-mi amintesc sa fi dus altceva inafara de saculetul cu papucei de schimb.
    Gradinitele primesc copiii care locuiesc in zona arondata, in limita disponibilitatii locurilor. Daca nu locuiesti in zona, dar gradinita e aproape de locul de munca, astfel incit sa lasi/iei copilul cu mai putin efort, esti luat in considerare. La inceputul fiecarui an am primit lista cu materialele necesare activitatilor (toate consumabile): top coli de scris, penar cu carioci , cartoane colorate, batiste de hirtie, servetele umede. Se achita asigurarea copilului in caz ca pateste ceva in timpul petrecut acolo sau i se distruge un bun important (exemplu: un copil a luat ochelarii fiului si i-a aruncat pe jos, s-a desfacut o balama, initial credeam ca s-a rupt . Educatoarea care era in serviciu mi-a cerut factura pentru reparatia ochelarilor, in vederea rambursarii sumei. In cazul meu n-a fost necesar, erau acoperiti de garantie iar reparatia a fost mica si gratuita)
    Scoala primara asigura manualele gratuite. E un sistem un pic intortocheat (parintii aleg o librarie si comanda manuale pentru clasa X la scoala Y, apoi trebuie sa predea librariei o tidula pe care a eliberat-o scoala), cam greoi si cu intirzieri. Cica din ciclul secundar trebuie sa cumpar manualele. Invatatoarea ne da lista cu tipul de caiete pe care le vor folosi, tipul de pix (nu va mirati, in primele trei clase era cerut pix de ala care se poate sterge, de anul asta cine vrea poate folosi stilou) , hirtie de scris si coli colorate.. La inceputul fiecarui an se plateste asigurarea (parca 9 euro) . Anul trecut imi amintesc ca s-a ivit problema uscarii miinilor dupa ce le spalau, la baie. Am dus rola de hirtie absorbanta. Pe urma nu toti au servetele sa-si stearga nasul in perioada racelilor, asa ca e necesara o rezerva de servetele in clasa. Apoi sint neatentii care pierd/uita acasa creioane, pixuri, radiere, probabil anul asta o sa facem un fond pentru gura-casca…
    In general, am inteles ca bugetul oficial e mic, dotarile scolilor se fac in functie de cit de interesati sint directorii. Banii se aduna cu sponsorizari sau activitati facute cu sprijinul parintilor voluntari: organizare de tombole de craciun , loterii de paste, carnavalul in sala de gimnastica …

    3

  4. Posesoare de bebe frantuzit care merge la cresa de la ale sale 3 luni de viata, fiind inscris din a 4-a luna de sarcina. Intr-adevar, se plateste in functie de venituri. Fiecare copil isi aduce propriile scutece. Singura chestie extra care ni se cere: un bax de apa o data la fiecare doua-trei luni. Cresa are capacitatea de 15 copii in permanenta, plus 3 locuri „temporare” sau situatii de urgenta (spre ex un parinte lucreaza iar cel care se ocupa de copil este internat in spital).

    2

    • cum e asta cu se plateste in functie de venit? pare usor discriminatoriu

    • De fapt pretul (pe ora) este acelasi pentru toata lumea, dar Casa de Ajutor Familial suporta o parte din cheltuieli. Tot CAF-ul este si cel care plateste alocatia copiilor, care la fel, variaza in functie de veniturile parintilor (alocatie care se plateste doar pana la 3 ani).

      1

    • a, asa e in regula:) ma gandeam ca ajungem in zona unde A, buna ziua, domnu Ametcea, ptr dumneavoastra painea e 12 lei, ca aveti bani.

    • #36

      iti explic imediat cum e cu venitul asta, ca tot am uitat sa precizez ca la scoala se plateste cantina, in baza numarului de prezente.
      In baza veniturilor inseamna ceva aproximativ de genul asta, daca in familie se cistiga pe an:
      -mai putin de 6.000 euro annuo: agevolazione massima con costo mensa 0 euro
      – intre 6.000 euro e 10.000 euro annuo: agevolazione parziale con costo mensa 3 euro/zi
      -intre 10.000 euro e 12.500 euro annuo: agevolazione parziale con costo mensa 5 euro/zi
      – intre 12.500 euro e 20.000 euro annuo: agevolazione parziale con costo mensa 6 euro/zi
      -mai mult de 20.000 euro annuo: nessuna agevolazione con costo mensa 8 euro/zi
      Preturile si sumele sint stabilite de catre primariile locale. Cei care beneficiaza de reducere platesc numai partea lor, restul e completat de catre serviciul social.
      In general, daca amindoi parintii lucreaza, taxa platita e maxima, pentru ca nu te intreaba nimeni ce cheltuieli ai pe linga… Sa mai ai si casa de proprietate ti-a pus eticheta de chiabur! Ce daca platesti rate bancii… Pentru un eventual al doilea copil inscris la cantina scolii se plateste cu o reducere standard de 30% parca

      3

    • #37

      @Arhi oricum cu cat castigi mai mult cu atat te taxeaza astia mai tare, de la un anumit prag nici nu mai merita sa-ti mareasca salariul capoti sa ajungi in situatia in care angajatorul pluseaza 500euro si tu la finalaul lunii sa ramai cu max. 100, ca poti sa treci la alt prag de impozitare deci te taxeaza mai mult dupa peste tot (salariu, after school, ore de sport mai scumpe etc)
      Chiar inteleg de ce f multi francezi raman pe acelasi nivel profesional si salarial mult timp(am cunoscut oameni care au lucrat in aceeasi societate toata cariera si pe acelasi post)…e f larg si complex subiectul

      1

  5. Din articol rezulta ca este organizare foarte buna incepand cu cresa. Probabil ca la fel este si la invatamantul superior. Prababil sunt bine calculate locurile in scoli in functie de necesitati si de numarul de elevi. Ceea ce ai scris stiu si de la niste amici pleacti de mult timp din Romania. Nu am reusit sa aflu de la ei si din acest motiv te intreb – de ce vin aici de la scolile superioare din vest ca sa racoleze tineri care sa vina sa invete la ei? Conform informatiilor care ne sunt servite, romanii sunt printre cei mai prosti din Europa. Asa zic ‘studiile’ facute de unii. Din statistici rezulta clar ca romanii sunt cei mai saraci din UE. Scolile in mare parte sunt in stare jalnica iar la cele care sunt in stare buna e nasol cu programa scolara care este foarte proasta. Deci prosti, saraci si cu pregatire slaba. La asta se adauga faptul ca multi sunt mai putin harnici, obisnuiti cu spagi pentru ca sunt din cea mai corupta tara din UE. Ce plm (Pop Liviu Marinan) cauta aia din vest sa racoleze de aici? Ca sa evitam discutii inutile, se gasesc multe informatii pe net, de cate ori pe an vin aia, in ce orase, cate institutii, din ce tari.

    3

    • da, se inghesuie toti sa vina sa racoleze

    • Intrebarea este simpla dar vad ca nu ai inteles-o. Nu este vorba de ‘toti’ si nici de ‘se inghesuie’ Am intrebat ce cauta la prosti/saraci cu scoli slabe. Aici gasesti expozanti: 100 la Bucuresti dar se duc si in alte 3 orase. Partenerii sunt listati aici: https://myconnector.ro/partners/riuf-bucureti/166 Mai gasim https://www.edmundo.ro/universitati-partenere/ Nu racoleaza ci ‘ofera informatii’. Deci nu sunt toti si nu se inghesuie insa ramane intrebarea: de ce vin la saraci/prosti cand in tarile lor invatamantul e bine pus la punct, tinerii sunt bine educati la scolile primare si au bani sa plateasca la universitati? Daca vrei sa faci o treaba buna te-ai asocia cu prosti cu educatie precara?

      2

    • haios cum privești problema:))))))

    • Eu nu am gasit raspuns pana acum. D’asta si intreb. Eu unul nu as angaja prosti cu educatie precara. Nu inteleg de ce dupa ce la toate treptele de la cresa pana la liceu au toate bine organizate, cu finantare si programe moderne, pentru scolile superioare cauta si pe la prosti/saraci. Cauta in conditiile in care au tineri ok in tarile lor plus ca au si emigranti. Elevii de elita de aici se duc singuri la cele mai bune scoli si nu e nevoie sa se oboseasca astia. Altii de aici (putini) se duc pentru ca au bani gen Mario insa doar toaca banii. In cazul lor oare se aplica vorba aia veche care spune ca marul stricat il strica pe cel bun?

      1

    • e din cauza ca romanii sunt foarte buni si au tuneluri dacice. gata, inchide subiectul, e penibil si nu ma mai cobor.

    • #44

      Hai sa iti raspund eu. Statistic, la fiecare suta de miii de oameni o mie sint foarte destepti. Ei asta fac, cauta sa ii racoleze pe acei unul dintr-o suta. Ideea e simpla, si tine tot de statistica: daca cineva reuseste sa racoleze un procent semnificativ din populatia desteapta a unei tari, media inteligentei tarii lui creste, iar a celeilalte scade. Asa ca, dupa 20 ani de exod masiv al creierelor destepte din Romania te mai miri ca copiii celor ramasi se chinuie sa ia bacul?

      3

  6. Mircea are dreptate.
    Nu sunt racolati doar romanii sau ptc sunt romani. Sunt racolate varfurile.

    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Dacă doresti să dai like unui comentariu, trebuie să fii logat in contul tău de pe cetin.ro

Citește și...

Atâta am de căpșunărit azi, și tocmai azi mi-am lăsat cuvintele acasă. Și o parte din cap, exact aia de care am nevoie, că-mi vine NADCAP-ul în audit într-o lună și trebuie să revizuiesc documentația din paleolitic. Am gândurile împrăștiate prin tot internetul. Dacă nici Paul de Seneville nu ajută, nu știu cum să […]

Bine, știu, specialiștii internetului se vor ofusca și nu vor înțelege ce văd eu bun la ea. Aia e, îmi place mie, condamnați-mă la bice pe spinare. Cred că e o reclamă bună, care atinge exact obiectivele propuse și nu stă în reach și exceluri. GGul merge către băieții și fetele de la […]