paradisul acvatic

Am fost câteva zile la Brașov, să ne reîncărcăm bateriile, după atâta muncă. Nu, nu la ski, pentru că nu îmi place, ci la Paradisul Acvatic. Cum, nu știați că în Brașov există probabil cel mai mișto aquapark indoor din românia? Nici noi, că nu există nicăieri vreun ghid, reclamă, banner, afiș sau orice altceva care să te ducă la el. Am aflat de la niște prieteni. În fine, printre realizări notăm am zăcut ca o beșniță și am sărit de la trambulina de 5.20 metri.

Dar nu vă grăbiți, acum că ați aflat de existența sa. Pentru că e foarte aglomerat acum, că e vacanță, concediu și altele. Știți câte casiere și puncte de acces au la intrare? Ați ghicit, una. 1. O casieră, mare și lată. Plus una la recuperat chei. Cozile se întind până mult în afara incintei. Pentru că de ce să mai aducem oameni, să ia banii fraierilor, când îi putem ține pe fraieri la coadă și să maximizăm profitul?

Am fost în Poiana Brașov, după nuștiucâți ani. Nu sunt vreun fan al acestui miracol turistic, dar am zis că, dacă tot am ajuns până acolo, să fac efortul de a merge.
Marea mea problemă e că mă rătăcesc ușor și nu țin minte trasee. Marea problemă a Brașovului este că panourile cu indicații către Poiană sunt mai rare decât virginele în Moldova. În rare locuri, e câte o tăbliță mică mică, cât mai mică, pe care scrie Poiana Brașov.

În schimb, știți unde sunt panouri din 50 în 50 de metri? Pe șoseaua ce duce în poiană. Singura șosea. Un singur drum. Fără bifurcații. Duce direct în Poiana Brașov. Nu ai unde să te duci în altă parte decât acolo. Dar de ce să nu fie circa 120 de tăblițe pe acest unic drum către poiană și să fie cât mai puține în oraș? Doar Brașovul nu trăiește din turism, ci din puternica sa industrie de muls păduchi lați și pureci de Tortuga.

Iese o brânză din purecii tortughezi…

PS: Dacă vă interesează cazare decentă, Pensiunea Samurai, decențică și cinstită. Am plătit 240 de lei pe 2 nopți, rezervate prin booking, cu mic dejun inclus. Având în vedere că e fix în miezul brașovului, merită.