Nu sunt vreun mare fan al graffitiului. Nu văd marea brânză de artă în semnături sofisticate, înțelese doar de autori, sau de mâzgăleală grețoasă pe ziduri proaspăt zugrăvite.

Sau poate nu e doar atât? E posibil ca street art să nu însemne doar distrugere, ci și artă?
Aș vrea foarte mult să merg pe străzi în bucurești și să nu văd doar inepții de alea gen respectă-mă ca să te respect și basarabia, pământ rromânesc, ci și artă ca aceasta.