Mie îmi place că în rromânia nu se schimbă nimic. Niciodată.
Mai țineți minte filmele alea de pe vremea răposatului? Filme în principiu bune, cu un singur mare defect.
SUNETUL.

Se auzeau oamenii ăia de parcă vorbeau în peșteră, călcând pe strachini sparte așezate pe tingiri de alamă. Desigur, datorat tehnicii precare și oamenilor nepregătiți.

Am văzut puțin din ultimul film al lui Dragoș Bucur. Am văzut și moartea domnului Lăzărescu. Am văzut și filmul cu avortul, 23424 săptămâni, 15 zile și 9898 de nopți.

Ce au toate în comun? Sunetul de căcat, caracteristic cinematografiei rromânești.

Înțeleg că mai toate filmele se fac pe la Buftea și că Mediapro are suficienți bani.
Nu au bani de un echipament de sunet ca lumea și de un sunetist din afară, măcar cât îi învață pe marii maeștri rromâni că nu mai suntem în 1956, ci în 2008?