Știți cum sunt zilele alea în care nu ai niciun chef, deși afară e soare și frumos, ție îți tot plouă pe dinăuntru? Cam așa sunt eu, de ieri. Sau cel puțin eram.

Vă spun foarte serios, câteodată, situl ăsta e unul din cele mai bune medicamente pentru mine. E ca și cum mi-aș fi creat panaceul , cu mâinile mele.

Ieri eram trist, după ce m-am întâlnit cu fetița cu bicicleta. Pur și simplu trist, nu pot să vă spun de ce.
După care primesc un mail, de la un tip care voia să îi dăruiască o tabletă, așa, pur și simplu.

După care m-a căutat colegul de comentarii Ursu, că vrea să vorbească cu ei, să vadă cu ce îi poate ajuta. După care am citit prin comentarii cum unii dintre voi s-au gândit să strângă și ei chestii. Și practic, mi-ați făcut ziua și simt că merită să merg în continuare înainte.

Băi, serios, deși sunteți niște hateri, majoritatea dintre voi, sunteți niște oameni minunați.
Mă înclin.