Vorbeam aseara cu Georgiana, o tipă foarte smartie, despre educația deficitară primită în copilărie, legat de mizeriile de superstiții băgate în cap. Ea avea exemplu de nu înghite gumă sau unghii, că se lipesc de mațe, de la semințe faci apendicită.

Eu am venit cu niște chestii mai complexe. De exemplu, și acum simt o strângere de inimă, când trec peste vreunul din copii, lăbărțat pe covor. Pentru că știu că nu o să mai crească în înălțime.

Iar dacă umblu încălțat cu un singur papuc, cu siguranță va muri mama. Serios, lucrurile astea m-au afectat atât de mult, în copilărie, încât sunt un trigger dement și acum, după zeci de ani. Nu trec pe sub scară, ca să nu am ghinion. Deși nu cred în ghinion.

Pe voi ce tâmpenii v-au învățat ai voștri?