De la Ada Bogoevici-Soci

Ajuta-ma sa inteleg un fenomen care ma lasa masca. M-a lasat azi cel putin. Ies din metrou la Universitate sa ma vad cu un client important. Chiar super important care imi da multe contractei. Vad un catel mare, care zvacnea pe gresia rece, sau marmura ce naiba e, si care numai bine nu arata.

Fac poza ca poate cineva il poate ajuta. Nu aveam timp, lumea trecea pe langa el si nu facea nimic, nu am casa sa il iau, sunt o femeie mica de statura, super inghetata si crizata pentru ca are mult de lucru si cu ceva probleme de sanatate si imi dau seama ca doar atat pot face pentru el. Sun si la niste prietenei care stiu ca ar putea ajuta si ii rog sa verifice, rog lumea sa dea share.

Rezultatul? Jumatate din cei care dau share sau comenteaza ma acuza ca sunt o rea si o fara de mila care vreau sa ma dau smechera pe FB pentru ca nu l-am ajutat direct. Te rog zi-mi si mie de unde pana unde?! Ce era sa fac cu el?

Sa imi trimit la plimbare clientul, sa pierd bani (la alimentara platesc cu bani nu cu catei!), sa iau in brate un caine cat jumatate din mine sau, si mai bine, sa nu fac nimic si sa merg mai departe dandu-mi seama ca traiesc intr-o tara de idioti care nu stiu sa apecieze nimic? In loc sa faca ceva constructiv, fiecare cat poate, pe ei i-a gasit judecata.

Pe cuvant daca-mi mai vine sa salvez vreun caine sau sa incerc sa fac ceva pentru unul de pe strada. Data trecuta cand am sunat la o asociatie s-a crizat aia la telefon la mine ca de ce nu ii iau acasa si daca ii trimit la ei sa fac bine sa semnez contract ca vin in fiecare luna sa le dau 1-2 milioane pentru mancare pentru ca e usor sa suni, dar trebuie sa fac si ceva fizic. Acum asta…

Tu ai tot dezbatut fazele astea pe blog. Zi-mi si mie ce am facut gresit. Sa nu mor proasta!