O transformi într-un bărbat.
Serios vorbind acum, deși obișnuiesc să glumesc destul de mult, pe tema femeilor, cu chestii gen lanț de bucătărie, mașină nouă de spălat vase sau aia cu stânca care a distrus încă o mașină de spălat rufe, asta vine din faptul că sunt un tip cu un foarte dezvoltat simț al umorului. Femeile care mă cunosc, inclusiv din cele ce mă citesc, știu că sunt, de fapt, un tip care luptă, peste tot, pentru emanciparea femeilor, pentru egalitate, un tip care iubește femeile și își iubește femeia. Și o lasă să aibă aproape aceleași drepturi ca el. Vedeți, vedeți, nici când sunt serios nu mă pot abține să glumesc. Măcar eu glumesc, spre deosebire de domnii de aici.

Întrebarea este de ce o femeie, ca să devină feministă, trebuie să renunțe la toate atributele sale feminine? Și nu, nu mă refer la atributele date de societate, gen chestii cu epilat peste tot și altele. Pentru că observ o dorință obsesivă de automutilare, de rupere forțată de orice este legat de viața de femeie și îmbrățișarea unei vieți care aduce mai mult cu cea masculină.

Cumva, oare, feministele aspiră, de fapt, să devină bărbați? A forever kitchen freepass?