Poate sunteți curioși ce fac nemții cu gunoiul, pentru că noi am fost lejer surprinși, din prima, de câte chestii trebuie să fac ca să arunc un amărât de gunoi.

Germanul are 3 coșuri de gunoi. Coș de gunoi menajer, unde merg gunoaiele și resturile menajere. Coș de plastic și metal, unde merg ambalajele de plastic și, desigur, metal și un coș pentru reziduurile de hârtie.

Gunoiul se ridică în zile separate, plasticul și hârtia o dată la 2 săptămâni. Nu știu când vine cel menajer, mâine e cel de plastic și stau stresat că nu știu exact ce trebuie să fac.

Dar nu e doar atât. Plasticul se duce doar în pungile de plastic galbene, oferite de statul german, gratis. 3 role pe an. ATÂT. Oamenii de aici zic că îți ajung cu prisosință, eu sunt, românește, sceptic. Și nu ți-l ridică în altă pungă, nu ai de unde să faci rost de alta, nu se vând nicăieri și se dau doar pe bază de adresă. Iar bazele de date sunt comune în Germania.

Ați zice că e puțin, nu?
Nu e puțin. Pentru că, la nemți, sticlele de plastic se reciclează la magazine. În marketuri, la intrare, sunt niște mari aparate de reciclat pentru recipiente de plastic și sticlă. Și vrei să le duci să le reciclezi, pentru că, pe fiecare sticlă de plastic reciclată primești 25 de eurocenți. Adică 1 leu și ceva pentru fiecare sticlă de plastic returnată. Da, serios, primești 1 euro (UNU EURO) pentru fiecare 4 sticle reciclate. Ca să înțelegeți, apa minerală Kaufland, de la Kaufland, a costat 13 cenți sticla, 1.05 baxul de 6. Și, la reciclare, am primit 1.50 euro pe ele, înapoi, sub formă de bon cheltuibil în magazin. Desigur, banii aceștia i-ai plătit la început pe produs, sub formă de Pfand, dar astfel tot timpul vei avea grijă să le reciclezi.

Da, reciclarea, civilizarea, se fac cu amenzi, bâtă, ciomag sau ce mai visează autoritățile retarde din românistan. Doar că, întotdeauna, oamenii vor găsi căi să ocolească pedepsele, dacă nu primesc nimic în schimb pentru efortul lor. Dar oferă-le oamenilor recompense pecuniare și vei vedea cum, brusc, dispar toate ambalajele care acum poluează orice spațiu românesc. Să vedeți cum cumpără nemțișorii lăzi de Augustiner la sticlă și, când le termină, le aduc la aparat, bagă lada cu totul înăuntru și primesc bon valoric pentru ele.

Erau, am văzut mai demult, la Auchan, automate în care se îndesau ambalaje goale. Mai ține minte cineva cât primeai pe o sticlă?

Sursă foto și un ghid interesant.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.