M-am tot uitat, zilele acestea, la toate inepțiile de aici sau aiurea, am primit toate înjurăturile (pentru că se știe, când ești agresiv la adresa cuiva, automat respectivul se sperie și face ca tine), v-am primit zbaterile și epitetele și nu pot să nu mă gândesc la o chestie.

Ok, unii dintre voi sunteți șobolani de tastatură, în lumea reală nu sunteți capabili nici să ridicați tonul la vânzătoarea de la Mega, sunteți inofensivi. Dar sunt unii pe care eu îi cunosc personal, care sunt extrem de porniți, înjură pe toți, amenință, fac, dreg și nu pot să nu mă gândesc că asta fac și în lumea reală, cu oamenii apropiați care îndrăznesc să îi contrazică.

Voi vă gândiți că luni, după ce se termină totul, tot la oamenii aceia trebuie să vă întoarceți și că miza a fost doar puterea și banii pentru niște oameni care nu se știe dacă își vor mai aminti de voi, preocupați de beția puterii și a victoriei?

Ok, aici e una, veniți, înjurați, plecați, mai veniți duminică seara să vă clamați victoria sau înfrângerea și să îmi spuneți ce prost am fost, indiferent de rezultat, iar mie o să îmi pese foarte mult. Dar rănile pe care le produceți oamenilor de lângă voi nu se șterg așa ușor. Veți pierde prieteni, amici, oameni apropiați, pentru…ce?

Zic să vă gândiți mai bine.