IBALLZ

Ne hlizeam ieri, mai mult de necaz, cu castelana inimii mele senioriale, că acum regret că am măritat bunătate de iPad Mini. Pentru că acum și copilul nr. 1 s-a decis că îi place, din nou, să se joace pe telefon și am ajuns la acel moment în care fizic nu mai avem telefoane pe care să ne jucăm noi. Da, biliard.

Sincer să fiu, prețurile la iPadurile noi mi se par prohibitive. iPad mini 2 la 1400 (în fine, redus la 1200 de lei) mi se pare foarte scump, având în vedere de câți ani a ieșit modelul pe piață. Iar după ce m-am fript cu ambele modele de Google Nexus, cele care aveau ecranul din zahăr ars, parcă nu îmi mai vine să mă orientez spre chestii noi din domeniu.

Și, fiind pățit, nici să cumpăr second handuri de la necunoscuți nu îmi vine. Nu mă încălzesc reviewurile pozitive ale nimănui, poți să te arzi ca un erou și să rămâi cu o bucată de plastic moartă în brațe.

Dileme, dileme.

PS: Am găsit prin casă un iBallz, protecțiile acelea meseriașe de tabletă. Dacă le vreți, ziceți de ce, aleg eu la final. Desigur, cu like și share, comment și #amin.
A, doar dacă sunteți din București, nu am chef să mă complic cu curieri și altele.

PS2: Pentru ca, din ce vad, sunt multi interesati de bilele vietii, le gasiti la vanzare aici.