Cică azi băşescu s-a dus la Chişânău, unde oamenii l-au întâmpinat cu urale de Unire. Bănuiesc că se simţea cel puţin Mihai Viteazu călare pe Mercedes, dacă nu Alexandru Ioan Cuza.

Unire? De ce? Moldova e o ţară săracă. Uber săracă. De ce să ne unim? În ce scop? Ca să avem cui da miliarde, din resursele deja secătuite de alde familiile băsescu, udrea-cocoş, căşuneanu, berceanu and company? Asta ca să nu mai vorbim de relaţiile privilegiate pe care le-am avea ulterior cu armata a 4 a rusă din transnistria, care armată şi-ar pogorî atenţia asupra firavei armate rromâne, care, vorba cântecului, va fi ocupată să se uite la Inimă de ţigan în momentul atacului.

Ar fi bine dacă am reuşi să lăsăm să doarmă în pace sentimentele astea de înălţare şi luptă. Hotarele s-au tras, guvernanţii noştri de atunci au fost de acord, deci cam gata, aia e.

Mâine-poimâine o să ne amintim cum Burebista guverna peste toţi balcanii şi o să vrem să ne reîntregim cu poporul polonez prieten.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.