Ador articolele de pe blogurilor unor ţărănuşi care de-abia au descoperit că hârtia igienică se foloseşte doar o dată şi doar pe o parte, în care Bucureştiul e cel mai murdar, cu cei mai mizerabili oameni `Dragă, de-abia am aşteptat să plec. Da, vin şi luna viitoare, că poate am noroc şi mă angajez acolo`.

Iubiţi copii, încă miroase a blană de oaie după voi prin metrou. Nu vreţi voi să rămâneţi la ţară la voi acolo şi să nu mai veniţi să ne anesteziaţi pe aici?

Nu de alta, dar în facultate era plin de ţărani mirositori, că na, şcoala bună e la Bucureşti. În cămin, puţea non stop a ceapă şi a picioare murdare, că de, trimitea mămica din grădină, iar apa curentă era o invenţie încă neasimilată. În WC-uri, se căcau pe ziare, după care făceau grafitti pe pereţi.

La joburi, toţi ţăranii veneau şi acceptau să muncească pe jumătatea salariului unui bucureştean, adică vreo 3 salarii de la ei la ţară. La cinema, numai ţărani cu accent vestic `fuche-o măă`.
Serios, ar trebui reintrodusă chestia aia cu buletinul de bucureşti doar pentru bucureşteni, ca pe vremea lui Ceaşcă. Nu ai buletin, sictir la tine la ţară, la păscut mioare şi frământat caş.