Scris de Nico B

Piata muncii a devenit din ce in ce mai avantajoasa pentru angajat, dupa criza economica de acum 10 ani, pentru ca foarte multi oameni calificati au plecat din tara, s-au reconvertit profesional, au iesit la pensie sau sunt acum antreprenori, unii au si promovat. Ce a venit din urma a intrat direct de pe bancile scolii la joburi unde responsabilitatile sunt de toate felurile si nu sta nimeni sa te invete ce sunt alea etica muncii sau compas moral care sa n-o ia in toate directiile.

Am adunat deja vreo 7-8 ani de cand, nemaifiind juniorul din birou, am ajuns sa meditez colegii din “generatia ME” despre ce se face si mai ales ce nu se face la munca, ce putem sau nu sa-i spunem clientului/colaboratorului/sefului/curierului, cand e ok sa spui cu voce tare ce gandesti si cand nu, etc.

Atmosfera de la munca este exagerat de importanta cand lucrezi in echipa, pentru ca aici petreci aproape jumatate din viata, mai adaugi 6-7 ore (intr-un caz fericit) de somn, plus naveta la si de la munca si ajungi sa realizezi ca e cumva firesc, uneori, sa te simti mai in familie la munca decat acasa, pentru ca o buna parte din viata (pana pe la 70 de ani asa, ar opta unii, fi-mi-ar scarba de doamna Vicepremier) o petreci muncind pana iti vine rau.

Prima fraza e o gluma, bineinteles, se aplica numai la snowflakes care TREBUIE integrati, protejati, TREBUIE sa aiba concediu OBGLIGATORIU de Paste, Craciun, Revelion, 1 Mai, Sunwaves, Neversea si Untold, chiar daca restul prostilor fac prin rotatie pentru ca SE LUCREAZA si weekenduri, si sarbatori legale, si isi impart intre ei turele astfel incat sa nu ajunga copilul sa le spuna “tanti si nenea”, dar ei TREBUIE sa aiba concediu de 8 Martie ca sa petreaca ziua cu MAMI SI MAMAIE, ca nu degeaba au trimis loaza la Bucuresti, sa isi atarne cartela magnetica de gat si sa-l stie tot satul ca a ajuns mare boss, vinerea facem punte cu we de 2 ori pe luna, pentru ca, nu-i asa, trebuie sa mergi odihnit in club, si toate astea sunt acceptabile cand sunt si ei nou angajati, primul job, primele 6 luni, traininguri, oricum nu-s foarte utili, ca le ia pe putin 2 ani sa invete meserie si sa poata munci fara bona.

Va spun, prin corporatii e nebunie de cativa ani, se fac sedinte peste sedinte si se baga bani grei inclusiv in consultanti externi care sa ne conceapa pachete, beneficii, strategii de “tinut in puf tineretul”, pentru ca astia din principiu nu stau mai mult de 3 luni intr-un loc, mai ales daca viata-I grea si lumea-I rea. Cand recrutezi studenti inclusiv la banca, de exemplu, e destul de greu pentru ei, care pana atunci au fost cumva protejati de norme, reguli, proceduri, sa ii faci sa le bage la cap fara sa se socheze, iar piata muncii nu iti ofera suficienti angajati pentru cate posturi sunt vacante, de-asta o sa ne umplem de roboti, de la Cora pana la Ikea sau Ing. Ajung prin supermarket-uri si li se rupe de produsele care expira, li se rupe de clientii care asteapta, li se rupe de orice grija, si atunci clientul ajunge tot la un senior pentru a fi rezolvat.

Ce nu a reusit nimeni sa rezolve, pana in prezent, e conflictul dintre generatii. Mai exact, cum sa faci sa nu demotivezi oamenii buni ramasi in organizatie 2-3-7-10 ani, care au invatat meserie cat sa ii invete si pe juniori, care muncesc responsabil chiar daca exista neajunsuri, care de multe ori zic “decat un om lipsa, mai bine un om nou”, cu toate ca in ambele situatii tot pentru 2 muncesc, care investesc nervi si energie in bunul mers al afacerii si de multe ori ajung sa fie platiti la fel sau mai prost decat oamenii noi, care nu accepta jobul fara o suma frumusica din start, dar care nu pot, de exemplu, sa-l sune luni dimineata pe seful lor si sa-i spuna ca “se simt obositi si ar vrea sa se odihneasca o saptamana”, ce daca alti 2-3 oameni implicati in proiect trebuie sa lucreze in saptamana aia cate 20 de ore suplimentare, “ le recupereaza ei”.

Chiar asa, voi aveti genul asta de om la birou? Eu tocmai m-am ales cu unul care vrea “o saptamana libera, sa o recupereze el ulterior, si una de medical pentru raceala”. Azi ne tusea pe speaker, se pare ca are “o forma usoara de alergie” (in traducere libera, asta a fost medicul dispus sa-I dea 10 zile de concediu). Asta dupa ce tot departamentul are programul praf de 6 luni, pentru ca trebuie sa lucreze mandrul o zi c-o zi, prin rotatie cu sotia.

Cum iesiti dintr-o situatie din asta in care un coleg mai milog abuzeaza de drepturile lui in detrimentul vostru? Bateti din picioare sa se rezolve sau mergeti intr-un loc mai insorit, sa se spele cu el pe cap?