Răzvan Târboacă a inventat un serviciu de publicitate fain, numit AdCaptcher, care îţi permite să filtrezi spamul şi în acelaşi timp să faci reclamă la ce doreşti. A rulat vreo 2 zile şi aici, de test, iar când vor începe campanii publicitare, va rula din nou.

Pe lângă arhiblog, serviciul a fost implementat şi pe VoxPublica, platforma celor de la iRealitatea. Fain frumos, comentatorii nu erau deranjaţi, totul bine, până când, o zambilă umană, pe numele ei Alin Fumurescu, alintat Fumi, a realizat că nu e bine. Nu ai voie să faci bani astfel, nu ai voie să îţi faci reclamă, pentru că nu e etic. Reclama trebuie să fie clasică, să se vadă mare şi frumos şi să nu cumva să implice nimic. Eventual doar bani în buzunarele elitei intelectuale de pe vox publica.

In momentul in care voxpublica solicita sa scrii ceva pentru a-ti putea da cu parerea, a incetat a mai fi voxpublica. Sa-i zicem voxsponsorul. Haha.

Departe de mine de a fi vreun suporter al iRealităţii. Dau cu bâta în baltă în fiecare zi, deşi, e adevărat, mai mult o fac la TV decât în online.
Doar că stau şi mă întreb aşa, în sinele meu interior, Fumi ăsta din ce crede că se plătesc salarii? Sau cum vine banda aia de internet care îi asigură lui dreptul de a-şi publica rânduricile pe Vox Publica? Fermele alea de servere se autoîntreţin? De unde bani? Să dea conu Vântu non stop, aşa, că îl cunoaşte pe Alin Fumurică?

Niciodată nu am reuşit să îi înţeleg pe aceşti oameni. Da, suntem genii, da, noi scriem de rupem peniţa-n două. Da desigur, vrem bani, pentru că, nu-i aşa, trebuie să avem asigurate condiţii bune pentru a ne desfăşura genialitate. Dar banii trebuie să vină din donaţii generoase, nu ne mânjim noi cu firmele.

Valoarea nu aşteaptă numărul anilor.
Şi nici prostia.