Futu-i. S-a terminat noaptea, și eu n-am terminat de dormit. Măcar am timp să-mi beau cafeaua. Poate și scriu două rânduri.

“Când încălzim un filament de wolfram până la incandescență…”

Mama!

– Da, puiule. Bei cacao sau cafea?

Iar e frig în mașină. Mâine e musai să pornesc motorul mai devreme, să se încălzească.

Să nu uit cartea de colorat a puștiului. Și adeverința că e apt să facă sport, ce-o mai fi și aia. Pe vremea mea, aduceai adeverință doar dacă erai scutit de sport. Și ne mai mirăm de pizdificarea generațiilor următoare…

“…sunt emiși electroni. Chestia asta se cheamă efect fotoelectric…Einstein…” las-o baltă.  N-am cuvintele la mine azi.

Ce fruct vrei la școală, măr sau caisă?

Cum a fost discuția cu Mihai….

-Trimite-mi te rog excelul cu ultimele examene, trebuie sa fac certificatele cursanților.

– Mâine. Sunt pe plaja la nudiști, la Eforie, acum.

Uite că mi l-a trimis. Unde o fi ținut calculatorul…

– De ce râzi, iubire?

Ai de capul meu, dacă s-ar organiza olimpiada de îmbrăcat ca melcul, fi-miu ar câștiga primul loc. Detașat.

– Hai, mami, grăbește-te! Vrei să te ajut? Nu? Bine. Hai! Haaaaideeee, mai repede, Andrei! Lasă strâmbatul în oglindă, întârzii la școală! Nu, nu poți să mergi fără chiloți! …De aia!..

Ce-aș asculta niște boogie, așa, de dimineață, să ne trezim cu spor.

– SCHIMBĂ MUZICA!

ROA it is. Hehe, în altă viață, ROA însemna Return on Assets. Îmi place, îmi place, îmi place-place-place. Țârr.

– Ai terminat rapoartele pentru Airbus? Să facturăm înainte de Brexit.

Înainte de Brexit. Păi atunci aș mai avea timp vreo 5 ani. Fiecare națiune are tâmpiții ei. Nu știu de ce se plâng ăștia că românii sunt proștii Europei. Mamă, ce fain e filmul ăsta, arată exact cum funcționează motorul turbopropulsor!

Ce mama zmeului sunt așa amețită. Fuuuu…! Iar am uitat să mănânc.

– Vrei un iaurt?

Are fruntea încrețită de concentrare. Iar a dat-o unul în gard la serviciu. Îmi vine să îl pup, să se relaxeze.  Unii bărbați îmbătrânesc ca vinul. Numai de nu l-ar lovi prea tare criza vârstei; ar dura fix zece secunde să se combine din nou.

..

– Mă duc după copii.

Frumoasă-i fi-mea. A moștenit gura de la mine și ochii verzi de la taică-su. Să-i zic că e frumoasă, să nu-i zic…„Tu nu ești frumoasă, dar ai alte calități” – vorba maică-mii.

Poți să te îndrăgostești de cineva pentru că scrie bine?

Haideți la masă.

Hăhăhă, cine ți-a dat drumul din bucătărie. Ce fraieri. Habar n-au ei ce mișto e în bucătărie. Tragi ușa după tine, pui un audiobook cinstit, te joci un pic de-a chimia (fierbe tăiețeii împreună cu laptele, așa glutenul din paste „leagă” laptele și îl face ca o cremă) și ai timp să fii tu cu tine. Să pregătești masa nu durează mai mult de jumătate de oră. Stăm în bucătărie ca să ascultăm povestea până la sfârșit, fără să ne bruieze nimeni gândurile.

– Joacă-te cu mine!

„Se aplică o diferență de potențial între anod și catod”. Cum explic diferența de potențial? Dacă întinzi un arc în două poziții (mai tare și mai puțin), tendința va fi întotdeauna de mișcare de la „mai întins” la „mai puțin întins”. Când dai drumul arcului, energia potențială se transformă în energie cinetică. De mișcare. Poate fac și un desen. Asta cu arcul o să-i placă Seniorului, parcă zicea că e mare hobby al lui.

O mai fi comentat cineva deștept? Primele 24 de ore sunt cele mai faine, după aia articolele se sting încet.

Iar scriu părinții pe grup. 200 de mesaje în 3 zile. Ce acuarele cumpărăm, să aibă toți la fel.  Altfel par oameni normali.

– Vrem gogoși!

Să public, să nu public…Și scrisul ăsta e ca un drog. Parcă ai lăsa-o mai moale, dar după aia vine unul și te dărâmă cu o idee la care nu te-ai fi gândit nici în cele mai temerare vise.

De ce n-or comenta femeile?

– Hai! Duș, spălat pe dinți și culcare!

– Mami, cântă!

– Du, du, liegst mir im Herzen…

Ce voce avea Marlene Dietrich.

– Al cui e rândul azi la poveste?

– Al meeeeeu!

Public altă dată. Mi-e prea somn acum.